Partidul lui Voronin, dar și Voronin însăși, au trecut din Chișinău în suburbii, văzând că în centrul țării nu mai au loc și nici interes.

Astăzi am văzut cu toții câte drumuri au fost blocate de către simpatizanții salariați ai comuniștilor. Potrivit INP, tentativele de blocare a circulației au fost documentate și oprite de poliție pe porțiunile de drum Soroca – Șolcani, Ungheni – Pârlița, Cimișlia – Valea Perjei, Anenii Noi – Troița Nouă și Taraclia. Pe patru din aceste porțiuni de drum manifestanții au reușit stoparea circulației pentru o perioadă de mai puțin de 15 minute, pe traseul Soroca-Drochia circulația fiind oprită pentru 25 de minute. Numărul de manifestanți la fiecare din aceste cinci locații a variat între 50 și 150 de persoane.

Nu am înțeles corect intenția celor care au blocat drumurile, dar ceea ce trebuie să înțelegem este că Voronin fuge din centrul atenției, din fața camerelor de filmat și din capitală, încercând să găsească salvare undeva pe la Șolcani sau pe la Valea Perjei. Nu știu dacă au găsit-o, dar ar fi bine să nu o mai caute. Ar fi mai apreciat dacă ar lăsa Moldova și ar pleca cu totul de pe această scenă de teatru.

Zilele trecute am văzut cum coerența era ceva străin pentru Voronin. Cineva a scris pe Facebook că bâlbâiala bătrânului în fața mulțimii este semn al oboselii, un semn al unui micro-infarct. Până acum bătrânul a avut grijă de el și ar trebuie să mai aibă grijă, departe de politică și proteste organizate de Tkaciuc.

După cum a dat ieri presa și după cum am scris în articolul anterior, totuși în casa unui comunist au fost găsite muniții de război, printre care și gloanțe care pătrund vesta antiglonț.

Comuniștii, săriți ca arși, au susținut o conferință în care au negat implicarea comunistului în comiterea omorului de la Durlești. Cei care au susținut conferința au confirmat că totuși tânărul luat pe sus de către polițiști este membru al partidului lor, al PCRM.

Tot azi a susținut o conferință ministrul de interne, Dl Dorin Recean, care a reclamat faptul că mai mulți deputați PCRM au intervenit în timpul perchezițiilor, implicându-se activ în a influența ofițerii care cercetează cazul.

Ieri am scris că mai mult aș accepta o legătură între tânărul comunist și omorul de la Durlești decât să cred că în apartamentul celuia era de fapt un depozit de armament, despre care cunoșteau mai mulți deputați, lideri de frunte a Partidului comunist, pregătit pentru comiterea unor atentate în Moldova.

Am văzut pe fața comsomoliștilor o retrăire lăuntrică, supărați că Ministerul de Interne au ridicat munițiile depozitate în apartamentul colegului lor. Expresia fețelor m-au făcut să cred că armele depistate, gloanțele periculoase, lansatoarele de grenade, sau ce o mai fi fost acolo, au fost pregătite special pentru o eventuală revoluție, izbucnită mai mult cu forța decât de nemulțumirea unora.

E grav ce se întâmplă, dar mai grav este că deputații se implică în astuparea acestuia caz și punerea dosarului undeva pe o poliță, la adunat praf. Au strigat ieri ”rușine”, au strigat și azi pe la colțuri, dar, cum a scris un utilizator Facebook, probabil ei au strigat ”rușine” că MAI a găsit atât de târziu ceea ce au ținut ascuns pe sub paturi.

Sper că în sfârșit alegătorii partidului comunist își vor cunoaște erorii înarmați și vor înțelege la ce merg aleșii lor pentru a răsturna guvernarea și pentru a împiedica integrarea europeană.

La fel, sper că autoritățile vor lua în calcul tot, atât omorul de la Durlești cât și o posibilă utilizare a munițiilor pentru săvârșirea unui atentat în Moldova, adica sub aspectul de atentat terorist.

Totuși, de ce comuniștii au sărit ca arși?

De fapt, insolvența este noțiunea situației când o firmă este în incapacitatea achitării obligațiilor sale către creditori, însă o putem adapta și în politică, destul de ușor, punând ca o definiție a incapacității partidului să mai satisfacă electoratul, precum și incapacitatea unei formațiuni să scoată oamenii în stradă, din prima împușcătură.

Partidul Comunist a ajuns la nivelul de insolvență politică incontestabil, fapt demonstrat prin pierderea unor procente la ultimele alegeri și prin ceea că de două zile în coace au reușit să adune o masă de revoluționari care au încăput într-un singur troleibuz.

De dimineață au mai strigat ”rușine”, pentru că, după ce vara trecută au făcut mai multe exerciții prin tabere de vară, pregătindu-se de revoluție, astăzi polițiștii au descins în casa unui activist și a găsit un întreg arsenal militar, potrivit presei.

Poliția spune că percheziția a avut loc în contextul evenimentelor de la Durlești, de ceva ani în urmă, când au fost omorâți doi tineri. Mai degrabă vreau să cred legătură dintre comunist și omorul de atunci decât faptul că, în casa unui tânăr, victimă și el a comunismului, deși activist fiind, au fost găsite arme pregătite pentru o adevărată revoluție. Pentru mine mai ușor ar fi să cred că Partidul Comunist nu a mers atât de departe încât să pregătească arsenale de război pentru a fi detonate și puse în utilizare prin Chișinău, în timpul unor manifestații publice.

Imediat mi-am adus aminte de incidentul de la hramul orașului Chișinău, tot de acum câțiva ani, când cineva a aruncat o grenadă în public, în spatele Arcului de Triumf. Din fericire atunci nimeni nu a murit, dar putea fi o tragedie.

Din aceste evenimente, făcând abstracție de la omorul din Durlești, mă face să cred că Partidul Comunist, pentru a reînvia din moartea clinică politică, din insolvența politică, ar putea apela la acțiuni mai puțin normale și sănătoase pentru popor, doar pentru a ”demonstra” o careva incapacitate a autorităților actuale să țină Moldova sub control, astfel motivând necesitatea lor de preluare a puterii.

Observăm că, de peste un an, comuniștii au intrat în insolvență politică și nu mai știu ce să facă pentru a reveni în fața oamenilor. Ieri m-am râs când l-am văzut pe Mușuc la ProTV Chișinău, pentru că am scris câteva zile în urmă despre marea dorință a celor din partidul comunist să mai iasă la TV. Protest de azi, din fața Moldova 1, tot din motivul că nu apar acolo a fost făcut, numai că s-a numit revoluție.

Au intrat ”băieții” în incapacitate. Cine înaintează cererea introductivă?

După vizita securistului Valeriu Lazăr la Moscova pare că ”Muma Rusia” se retrage și începe a da semne de împăcare, însă nu înțeleg pe fondul cărei cauze.

Cu siguranță politica Rusiei nu a fost influențată de moldoveni, sau de lacrimile producătorilor de vinuri și legume din Moldova, care în mare parte tot ruși sunt. Mai curând politica expansionistă a noului Imperiu, numit și Uniunea Vamală, a fost tulburată de presiunile venite dinspre Uniunea Europeană. Nu exclud că a jucat un rol importat și victoria lui Merkel, în alegerile din Germania.

Așadar, primul semn de împăcare este prelungirea contractului de livrare a gazului natural încă pentru un an de zile, chiar dacă Rogozin ar fi amenințat la Chișinău că vom îngheța de frig în iarna ce vine.

Un alt semn de împăcare este că în termen scurt vor fi reluate exporturile din vinuri și alte băuturi alcoolice pe piața din Rusia, unde cererea produselor moldovenești încă este mare, chiar dacă pe piață sunt și alți producători, din alte țări, având aceeași calitate.

Revenire vinului moldovenesc pe piața din Rusia nu este garantată de Usatîi, sau de alți oameni de afaceri și nici de miniștrii noștri, însă este cert că așa se va întâmpla, atât timp cât oamenii de afaceri și oficialii spun același lucru. Mai mult, săptămâna viitoare spre Moscova pleacă încă o delegație, de data aceasta a oamenilor de afaceri, care vor pune punctele pe ”i” în problema exportului de produse alcoolice și legume.

A rămas de rezolvat doar problema cetățenilor RM care muncesc, din greu, la Moscova. Discutam cu cineva și persoana îmi spunea că rușii nu vor putea face nimic fără brațele de muncă ieftine venite din Moldova, iar din 92 până acum, de când moldovenii au găsit acolo sursă de venit, mulți ruși au uitat deja ce este munca fizică și au ales munca de birou, printre hârtii, lăsând munca grea pe seama moldovenilor și alți imigranți. Așadar, în cazul când moldovenii vor fi alungați din Rusia, ei se expun, pe bună dreptate, unui pericol național deoarece rămân acolo imigranții din țările cu cetățeni înclinați spre producerea atentatelor teroriste. Pe plan economic este riscul ca mai multe companii, conduse de oameni influenți din Rusia, să rămână fără brațe de muncă ieftine, iar în timp scurt s-ar putea prăbuși afaceri întregi.

Rușii înțeleg foarte bine pericolul, dar la fel de bine înțeleg că totuși Moldova se îndreaptă cu pași fermi spre UE, fără a călca strâmb așa cum au procedat alții.

Mai sus am menționat despre factorii externi și cred că rușii s-au pus pe gânduri după ce un oficial european a declarat că fiecare presiune rusă grăbește integrarea Moldovei în UE și obligă Uniunea să accelereze anumite procese. Probabil din aceste considerente Rusia s-a gândit că mai are la dispoziție ani buni, minim 5, în care încă-și poate crea scenarii și planuri de acțiuni în privința Moldovei.

Oricum, ceva nu mă lasă să cred că Rusia ne va lăsa în pace și va accepta o Moldovă partener în afaceri, o sursă de legume și fructe bune, un izvor de vin calitativ și ieftin. Ceva mă împinge să cred că se pregătește un alt scenariu, în care noi, moldovenii, ne vom gâtui singuri.

De dimineață mă gândeam că astăzi vor fi ambuteiaje prin oraș, bd. Ștefan cel Mare închis, iar prin fața Procuraturii și Guvernului sute de militari, poate chiar mii. Însă, nici una și nici alta nu am văzut până acum. Ba am venit calm la birou, fără dificultăți în trafic și am decis să urmăresc camerele Publika de pe www.publika.md, în speranța că, poate, poate voi vedea ceva din catifea… nimic.

Deja trecem de miezul primei zile de proteste organizate de către comuniști și-mi vine a râde că nu au putut organizat un protest mai răsunător decât cele organizate de Brega.

Am scris câteva zile în urmă că partidul roșu caută să-și facă cunoscută noua echipă. Azi constat că pe lângă noua echipă ei au nevoie de și niște coșciuge, pentru că e timpul morții partidului lor, mai ales după ce Ion a plecat cu Dodon, iar Sergiu a devenit membru PD.

Eugen a scris că au organizat un mic protest în fața Procuraturii generale. Ha, îmi vine a râde din nou că o revoluție s-a limitat a fi până la urmă o acțiune care nici nu poate asigura un plan întreg pentru o cameră video, iar reporterii nici nu au de unde face stand-up, pentru că în spatele lor se văd ”vrăghii” nu oameni în roșu, comuniști (Fotografia publicată de Luchianiuc demonstrează aceasta).

Dragi comuniști, nu mai numiți ”revoluție” protestul vostru jalnic, că vă faceți de râs chiar cu totul. Revoluția voastră a eșuat!

În ultima săptămână observăm o activizare a comuniștilor, legat de embargo-ul impus de Rusia vinurile și altor produse alcoolice din Moldova. Acțiunile lor sunt demne de condamnare publică. Nu e bine ce fac, pentru că are de suferit țăranul din Moldova, care muncește de dimineață până în seară, iar când ajunge la realizarea producției află că nu are unde, pentru că cineva a cerut sancțiuni.

Zilele acestea am citit, chiar indignat, precum că unul din comuniștii moldoveni a mers la Moscova și a cerut aplicarea sancțiunilor economice asupra țării în care trăiește și de la care primește salariu ani la rândul, fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Pe lângă toate, după presupusa vizită la Kremlin, acesta este susținut și de către liderul partidului, Vladimir Voronin.

Nu știu cum se face, dar pare că bătrânii comuniști, aflați în fruntea partidului, au uitat cum căutau soluții de aplanare a conflictului cu Rusia în urma embargoului din 2006. Nu a trecut mult de atunci, fapt pentru care mulți țin minte cum Voronin lăuda vinurile și divin-urile din Moldova, iar acum tot el blamează tot ce este produs între Prut și Nistru.

Tot Voronin ar fi spus zilele aceasta că producătorii de vinuri nu au întreprins măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor în urma ultimului embargo impus de Moscova, iar interzicerea vinului moldovenesc este o decizie firească a Rusiei.

Cum se face că în 2006 vinurile erau bune, iar acum nu, dacă producătorii nu au făcut nimic pentru a schimba calitatea?

Este o întrebare la care trebuie să se gândească Voronin, Mark și alții înainte de a ieși fața microfoanelor. Tot înainte de a ieși la microfoane trebuie să-și amintească că atunci Moldova a pierdut sute de milioane de lei din cauza interzicerii exportului produselor alcoolice în fost capitală a Imperiului Sovietic și nu doar.

Dar, cel mai important, comuniștii nu trebuie să se bucure despre o careva permisiune pentru băuturile din Transnistria, pentru că, după cum a spus un producător de acolo, declarația că ei au voie pe piața rusă nu este nimic altceva decât un fîs politic urât mirositor, deoarece certificatele de origine se ridică de la Camera de Licențiere din Chișinău, iar certificatele privind calitatea se ridică de la laboratorul acreditat tot de pe teritoriul Moldovei, fapt pentru care Kvint-ul din Tiraspol trece granița cu ștampila pe care este pusa simbolica Republicii Moldova, nu a republicii separatiste, nerecunoscută.

Ieșirile condamnabile a comuniștilor, în urma cărora evident vor să acumuleze puncte electorale, trebuie condamnate de societatea civilă, de producătorii de vinuri și chiar de electoratul comunist. Or, este inadmisibil să ceri sancționarea propriului popor, sancționarea propriului electoral, țăranii pe care i-ai condus opt ani de zile și, în același rând, să ceri sancționarea agenților economici care sunt ca vacile mulgătoare a Bugetului de Stat este ceva ieșit din comun. La fel, să te bucuri că Transnistria poate exporta nu este nimic altceva decât să recunoști, politic, acea republică separatistă ridicată prin sângele moldovenilor care au murit pe frontul de la Nistru.

Înainte comuniștii aveau Mironi, Gurini, alți specialiști puși la reglementarea domeniul vinicol, acum nu au nimic altceva decât ”Третий микрофон”, de unde îndoapă poporul cu minciuni, însă la prostii încă-i duce capul.

Ce a mai rămas comuniștilor, să ceară lui Putin alungarea moldovenilor care muncesc în Rusia?