Art. 85 (1) din Constituția Republicii Moldova dă undă verde președintelui să dizolve Parlamentul chiar mâine. Articolul respectiv prevede că președintele țării, după consultarea partidelor politice, poate dizolva Parlamentul dacă acesta este în imposibilitatea formării Guvernului.

Anterior am scris că pentru PLDM și alte partide este cel mai bine utilizarea acestui drept de către președinte, pentru că astfel vina pentru provocarea alegerilor anticipate nu va mai fi dată pe PLDM, sau alt partid, pentru că toate au participat la negocieri în ultimul timp, însă au decis să tacă despre acestea.

Liniștea dinaintea furtunii probabil este una contractuală, așa cum a ajuns Moldova să fie obiectul unui contract între câțiva mafioți aflați la putere, iar lipsa din fața monitoarelor și microfoanelor nu este altceva decât pacea dinaintea războiului ce urmează să fie. Mai pe înțeles, PL, PD și PLDM probabil s-au înțeles să nu iasă la microfoane să spună care și asupra la ce insistă și din cauza cui nu merg negocierile, iar când președintele va anunța dizolvarea să nu se spună: ”Iată, partidul lui Cutărică nu a vrut și am ajuns din nou în impas”.

Un scenariu, care nu poate fi exclus, este ca mâine, după ce Președintele va ține un discurs, premierul desemnat va anunța deputații că a fost în imposibilitatea formării unui Cabinet de miniștri în urma negocierilor cu partidele parlamentare, cu excepția PCRM și altele din opoziție.

Pe fondul acestei cauze, președintele va considera ca fiind consultate partidele prin discursul său, ori va considera consultarea partidelor atunci când l-a propus pe Leancă și va semna decretul de dizolvare a Parlamentului, în temeiul art. 85 (1) Constituția Republicii Moldova, care prevede: În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. (Nu este exclus că președintele a consultat deja partidele parlamentare)

Este un drept al președintelui, vedem dacă mâine în folosește pentru a salva un anumit partid de la acuzațiile precum că a provocat alegerile anticipate.

Numai că, în situația actuală alegerile anticipate aranjează doar PLDM și PCRM, iar PD tremură undeva în colț, pentru că până la alegeri șefia țării și Parlamentului este în mâinile lui Filat.

Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Vlad Filat, nu mai vrea să calce pe greble, așa cum a făcut-o înainte de 22 aprilie, când Filat a fost izgonit de la putere de către Curtea Constituțională.

Portalul afiliat Stejarului a dat informația precum că negociatorii nu mai discută deja despre locurile din viitorul Guvern, dar discută despre candidatura noului premier, care va fi propus de președintele Timofti după ce nu trece Cabinetul Leancă.

Schimbarea totală a negocierilor confirmă încă o dată că Vlad Filat nu-l vrea pe Leancă premier, pentru a nu-și umbri autoritatea sa și pentru a nu pierde conducerea partidului. Cum era și de așteptat, Filat va insista acum pentru o candidatură din afara PLDM și din afara celorlalte partide aflate încă la guvernare, pentru a nu ridica cu un nivel mai sus pe nimeni din partidul pe care-l conduce, mulțumindu-se cu dirijarea președintelui țării din umbră.

La începutul săptămânii am scris și despre faptul că Marian Lupu se vrea președinte de Parlament, din nou. Votarea acestuia în fruntea legislativului înseamnă un pas politic important pentru PLDM, pe care nu trebuie să-l facă nicicum. Or, candidatura lui Marian Lupu este o greblă, iar PLDM nu vrea să calce pe ea votând-o, așa cum a votat foarte rapid mai multe proiecte împreună cu democrații înainte de acea zi de 22 aprilie 2013, după care votul pentru Cabinetul Filat nu a mai fost dat de deputați, pe motivul cunoscut deja.

Nu știu cât de normal este ca PD să insiste asupra candidaturii lui Lupu din moment ce Curtea a emis deja un document prin care a constatat că o persoană care a pierdut încrederea Parlamentului nu mai poate fi propusă de aceeași componență a Legislativului, dar asta este… Astăzi constatăm că componența Parlamentului este aceeași, iar Marian Lupu a fost demis cu mai mult de jumătate de voturi dintre deputații aleși în actuala legislatură. Înaintarea, votarea și ne-autosesizarea Curții Constituționale va demonstra încă o dată că totul a fost un joc politic, inclusiv la 22 aprilie 2013, când Filat a fost alungat de la treuca puterii, pentru fapte care nu au fost demonstrate ca fiind comise, pentru niște afirmații ale lui Ghimpu și alții.

La 22 aprilie CC a spus că PLANEAZĂ suspiciuni de corupție deasupra lui Filat. Vedem că de data aceasta nu planează nimic asupra lui Marian Lupu, chiar dacă acesta a pierdut încrederea colegilor deputați, inclusiv și a celor din PD, chiar dacă ei nu au votat, dar s-a văzut dezinteresul lor prin faptul că nu au contestat demisia la CC, lăsând să o facă Mihai Ghimpu.