Citiți aici Mesajul domnului Eugen Tomac, Secretar de stat, cu prilejul sărbătorii „Limba Noastră cea Română” de la Chişinău

31 august 1989, aveam 2 ani și 9 luni, posibil că încă vorbeam limba română.

În această zi, când eu poate că mă jucam în nisipul din fața casei, pe Lenina se adunase multă lume, care cereau în cor limbă română și alfabet latin. Au primit ce au cerut, însă cu dreptul de a o sărbători doar o dată pe an. Au cerut limba română în școli, au primit și cărți însă nu și profesori. Cei de la moldovenească s-au reprofilat repede, peste noapte au devenit profesori de limba română, păstrând același limbaj stâlcit.

De atunci, în fiecare an, în ziua de 31 august sărbătorim Ziua Limbii Române, pe care nici nu o avem legal. E doar o sărbătoare care ne ține cu gândul la EA, în timp ce ne întoarcem acasă și vorbim aceeași limbă, stricată de ocupanții acestui mic Ținut.

Pe 31 august, se adună tot satul pe stadionul sau în centrul localității, nu discută despre Art. 13 din Constituție, ci despre cine va câștiga cocoșul sau berbecul la trântă. Guvernările de până acum au avut grijă cu ce să ocupe timpul, ca oamenii să nu-și amintească de cele petrecute în 1989 și să nu menționeze de faptul că în Constituția Republicii Moldova este o eroare, permisă chiar de cei care acum luptă foarte mult pentru modificarea acestui articol, însă nu au propus măcar un proiect de modificare a Articolului 13 din Legea Supremă. Ieri am ascultat-o pe doamna Valentina Cușnir, care a spus că în timpul când a fost deputat, a fost o așa inițiativă, trădată chiar de cei din PPCD. Din cei 40 deputați pro-români, au semnat doar 6, iar proiectul nu a putut fi depus la Curtea Constiuțională. Rușine domnule Roșca și restul care mai erați pe la Parlament! Cum ați organizat proteste dar nu ați semnat acest proiect? Ați vrut doar să ajungeți în Parlament, la dreapta lui Voronin pe seama oamenilor care au crezut în lupta dusă de Creștini-democrați?

Câți ani vom vorbi româna doar o singură zi pe an? Grea întrebare chiar și pentru mine, nu mai scriu nimic despre cei care acum sunt la guvernare!

Oare Filat, Ghimpu sau Lupu vor veni cu un nou proiect? Oare vor strânge semnăturile necesare?

Sau frica de a pierde din electorat îi sperie?

Azi nu cred că vom auzi așa ceva!

Detașamentul de Grăniceri, Trupele de Grăniceri, Departamentul Grăniceri, Serviciul Grăniceri, sunt denumirile care au tot fost desenate pe ușile sediilor, pichetelor unde se aflau grănicerii. Cam câte denumiri a avut această instituție, atâtea Guverne am avut. Fiecare promiteau reforme, dar schimbau numai denumirea instituției, nimic mai mult.

A venit și timpul Guvernului Filat să se apuce de realizarea promisiunile electorale, și cele în fața partenerilor externi, care tot dau bani pentru reforme dar nu văd rezultat.

În 2012, Serviciul Grăniceri va fi reformat în Poliția de Frontieră. Sediul, conducerea și oamenii rămân pe loc. Marea reformă va fi doar renunțarea la grănicerii (militarii) în termen. Odată cu reforma instituției, vor fi angajați grăniceri doar prin contract individual de muncă, dar nu înainte ca acesta să plece la Ungheni, unde va trece câteva luni de cursuri militare istovitoare. Secretarele și domnița care aduce cafeaua șefului tot va fi nevoită să treacă aceste cursuri, la care puțini rezistă până în ultima zi.

Pentru așa zisa ”reformă” au fost deja alocați bani și se întreprind măsuri deja de peste 1 an, cam de la venirea guvernării verzi-albăstrică.

Din 2012, puterea grănicerilor va crește, sau mai bine zis va reveni la starea de acum câțiva ani, când printr-o Lege semnată din interes, SIS și Serviciul Vamal au rupt din atribuțiile celor care păzesc hotarul de Est și de Vest a Republicii Moldova. Din 2007 aceştia nu mai au dreptul să veridice marfa liberă de vamă. Astfel, după decizia emisă expres de către Guvernul comunist, acest lucru a fost interzis celor care ar trebui să ne apere graniţa ţării de orice infracţiuni, fie de trecere ilegală a frontierei sau fie de contrabandă cu diferite bunuri. Unica atribuţie a grănicerilor fiind verificarea actelor de identitate a celor care trec frontiera pe la punctele de trecere a frontierei stabilite. Prin Legea Nr. 162, din 13.07.2007 cu privire la Serviciu Grăniceri, aceştia au fost limitaţi în activitatea lor iar unele atribuţii care le-au avut până acum au trecut la Serviciu Vamal, care era mult mai uşor de controlat.

Deci, din 2012 îi vom spune lui Roman Revenco - Directorul General al Poliției de Frontieră. Actualul ministru de interne, Mr. Alexei Roibu va fi mai mândru de nepotul său!

www.gandrabur.net

Gata, avem Guvern de aproape 1 an, avem primari de câteva luni, avem Parlament care pe jumătate doarme la ședințe. Avem de toate, însă dăm din coate tot în urmă.

Ați crezut că dacă vin acești comuniști-democrați la conducere va fi colaborare și dezvoltare vizibilă? Și eu am crezut!

Acum nu avem decât să scuipăm în pod până la viitoarele alegeri parlamentare și locale. Cum au fost cheltuiți banii pe nimicuri așa se cheltuie și-n continuare. Colaborare între Guvern și primării aproape că nu vedem, e doar atunci când vine apa sau un deal peste noi.

Anul acesta vom sărbători cu mare fast cheltuirea a peste 15 mln lei (de fapt 20 mln) pentru cei 20 ani sub ocupație de tâmpiți și armate străine. Deci 1 mln pentru fiecare an al tinereții.

Bine, acum cine din guvernanți vrea să răspundă la aceste întrebări alături de mine?

Întrebare: Guvernul are bani să ajute primăria să finiseze cu Lacul valea Morilor și alte proiecte?
Răspuns: NU!
Întrebare: Guvernul are 15 mln pentru parada militară a unui stat neutru?
Răspuns: DA!

Unde trăim lume? Cum să ne dezvoltăm dacă cheltuim mai mult pe nimicuri?

Bine a scris Vadim Zgherea pe Facebook: ”Guvernului îi arde numai de distracții! Așa se zice, ca și în cazul unui tânăr tare destrăbălat! Merge prin cluburi, fumează, etcetera și etcetera, așa e și Guvernul nostru, e destrăbălat!”

Scris după o zi de lucru și nici-o știre citită despre paradă!

www.gandrabur.net

Astăzi a fost cea de a treia zi a Școlii de Vară de la Sulina, Ediția a VI-a. Tema de astăzi a fost ”Cultura românească în Europa 2020”. De la început vă spun că din nou toată discuția a fost mai mult despre trecut, iar despre cât de mult cultura românească va cuceri spațiul european în 2020, sau care va fi aceasta peste 9 ani nu am reușit să discutăm.

Dimineața discuțiilor despre cultură a început cu cântece românești, cântate la chitară și aplaudate de participanții la discuții. Atmosfera de gm a fost extraordinară.

Invitații speciali au fost domnii Viorel Badea, senator, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni și Cristian Tabără, realizator TV. Desigur, astăzi nu a lipsit gazda evenimentului, Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni.

Senatorul român, Viorel Badea, continuând tema de ieri, care tot este legată de cultură și identitate românească, a afirmat: ”Anul viitor vom impune candidații la studii să declare că sunt de etnie română, dacă sunt de alta atunci să plece acasă, pentru că locurile în universități sunt doar pentru români”. Aceasta este reacția senatorului român la un formular care trebuia completat la momentul depunerii actelor pentru studii în România. În acel formular era un punct unde trebuia de bifat care este originea etnică, român sau moldovean. ”Erau mulți care au insistat destul de mult să bifeze la acel punct, lucru care m-a nemulțumit destul de mult. Recunosc, este o greșeală a autorităților române, care anul viitor nu se va mai repeta. Propun ca astăzi să discutăm despre istoria românilor, care ar trebuie reântoarsă în școlile din Moldova și despre moldovenism, pentru că anume acestea sunt bazele culturii române și cunoașterii ei”, a mai adăugat senatorul român.

Trecând la tema de astăzi, Cristian Tabără, realizator TV a ținut să întrebe pe cei prezenți: ”Sunteți mândri de faptul că sunteți români, ați afirma acest lucru fără un pic de reținere în altă parte?”

Când mergem în occident observăm că este o reținere de afirmarei și recunoaștere că suntem români. Când mergem în Basarabia se observă că atunci când sunt nouă români și un rus se discută în limba rusă. Este o situație stranie și am ajuns să facem cum vor alții, nu cum ar trebui. Unii preferă să nu mai vorbească românește, fiind presați de cercul din jurul lor, sau locul unde locuiesc. Oriunde am trăi, ar trebui ca elementele de bază a limbii și culturii române să funcționeze. Datoria României este de a pune la dispoziție elementele culturii românești. Nici măcar românii de peste graniță nu știu aproape nimic despre românii care locuiesc în țara lor. Acesta este un adevăr trist. Bulgaria duce o politică de schimbare a numelor și identității românilor. Dacă ai lua un pașaport bulgar nu ai zice că cetățeanul acelui stat este de fapt de etnie română. Nu e vina lor, e vina situației în care ne află. Cultura română în mod obligatoriu trebuie completată de cultura românilor din jur, a mai adăugat realizatorul TV.

Reproșuri la adresa statului român se aud constant din partea Basarabiei. Însă, dragoste cu sila nu poate fi, trebuie inițiativă din ambele părți. România a apărut în 1859, iar ruperea din 1812 nu a fost de la România ci de la Regatul Moldovei. În timp au fost date uitării mai multe detalii și arătăm acum cu degetul că românii nu au făcut destul pentru a păstra cultura și identitatea românească în teritoriile Basarabiei. Dacă chiar au fost careva mișcări de rezistență, unde este continuarea acestor gesturi?

Lenuța, româncă din Ungaria: Avem un dialect ciudat, dar totuși suntem români și prețuim cultura noastră. Din păcate, în Ungaria suntem români iar când venim în România suntem numiți maghiari. Limba română se pierde din cauza distanței, problema este lipsa comunicării și învățării limbii române. Cultura română trimisă către noi nu prea se simte. Sre observă deja că unii români din Ungaria încep a respinge dansurile populare, românești, scriitorii. Poate ar accepta dacă ar cunoaște mai multe despre cultura românilor din jur.

Româncă din Bulgaria: Simt că cultura română mă reprezintă, însă din ceea ce se transmite din România, ajunge foarte puțin la noi. Românii de la noi ar accepta identitatea română, dar, din nou este aceeași problemă, se cunoaște foarte puțin despre românii de peste Dunăre și chiar despre cei din Bulgaria.

Roman, român din Basarabia: Statul român este de vină pentru situația de astăzi, cam în proporție de 50%. După anii 1940, după ce mai multe regiuni române au fost preluate de către URSS, au uitat de românii care locuiesc între Prut și Nistru. Au contribuit la divizarea poporului prin neimplicarea timp îndelungat.

Viorel Badea, senator român, l-a susținut pe Roman, ba chiar a spus că vina este de 51%, afirmând că unii demnitari evită zonele unde locuiesc români, au tendințe de a considera pe unii mai români iar pe alții români mai inferiori.

Românismul în Basarabia și în ate ținuturi unde locuiesc români

E normal să te simți minoritar la tine acasă? Care sunt mai modoveni, cei de peste Prut sau cei de la Iași? De ce molodvenii din Basarabia nu se comportă ca stăpâni la ei acasă? Nu înseamnă că dacă elitele au murit în Siberia nu mai trebuie să facem nimic, acum voi sunteți elitele care trebuie să faceți schimbarea (adresare a d-lui Cristian Tabără către participanții la Școala de Vară). Identitatea românească în Basarabia trebuie să fie cultivată mai mult, în caz contrar va fi pierdută, iar în anul 2020 nu vom mai putea discuta despre o cultură românească în spațiul european.

Aceleași probleme vor apărea în Bulgaria, Ungaria, Ucraina și în fiecare stat unde locuiesc românii. Există toate șansele ca Moldova să rămână de sinestătătoare atât timp cât va rezista geopolitic. Nu putem spune că armata română va trece Prutul și va reunifica pământul românesc, aceasta nu este posibil, a menționat un participant la discuție.

Cunoașterea culturii românești este în agenda atât a președintelui cât și a Parlamentului. Pașii din viitor vor demonstra că statul român se va implica și mai mult în cultivarea și menținerea culturii neamului român, acolo unde se află, fie în munții României sau peste mii de kilometri.

Important este ca fiecare să primească informație corectă, indiferent că vor afla din cărți pe coperta cărora va fi scis ”Istoria românilor” sau pur și simplu ”Istoria”, a adăugat spre final senatorul român.

La final, îndemnul a fost: Veniți să studiați istoria în România, apoi plecați în localitățile voastre și spuneți istoria adevărată.

Astăzi a avut loc deschiderea oficială a Școlii de vară de la Sulina, programul ARC (detalii aici). Invitații la prima zi de dezbateri au fost secretarii de stat Eugen Tomac și Vasile Timiș, precum și doamnele Nicoleta Eucarie – președinta Agenției Naționale pentru Cetățenie România și Doina Melinte – președinta Autorității Naționale pentru Sport și Tineret.

Atât doamnele cât și domnul secretar de stat, Vasile Timiș, au venit pentru prima dată la Sulina. Nici nu au crezut că aici este atât de frumos (voi scrie când revina casă cât de frumos este acest oraș).

Conferința de astăzi a fost una deschisă, cu întrebări și dezbateri pe teme actuale. Redobândirea cetățeniei, care istorie se va studia în Moldova și studiile în România au fost temele care au aprins sala cu întrebări și aplauze.

Secretarul de stat, Eugen Tomac, a afirmat că ”Viitorul nu este alimentat de visele din trecut. Nimeni nu va veni să repare sau să pună în logică normală ceea ce au distrus alții”. România acționează prin mai multe instrumente pentru reapropierea românilor din Basarabia cu cei din partea dreaptă a Prutului. ”Trecutul are importanță însă viitorul e mai important pentru a schimba ceva”, a mai adăugat acesta.

Eugen Tomac, referitor la întrebarea ”Care este reacția României referitor la decizia autorităților din Moldova ca în școli să fie citită Istoria și nu Istoria românilor, a afirmat: ”Nu este importantă denumirea, important este conținutul acelor cărți. Să nu conțină informații greșite, ca exemplu este anul 1940, când rușii în numele binelui au deportat mii de basarabeni, iar cărțile de Istorie scriu că Stalin a eliberat Basarabia”. Reacțiile lui Tomac au fost din calitate de istoric, nu ca reprezentat al autorității române. ”Aceasta este o temă sensibilă, despre care ar fi mai bine să discute cei care se ocupă special de aceste politici sociale. Sunt țări unde nu se citește Istoria românilor, chiar dacă localitățile sunt formate în proporții de peste 90% din etnici români, însă sperăm că în viitor toți românii de peste hotare vor cunoaște adevărata istorie. Eu nu aș vrea să mă expun oficial asupra acestei întrebări, în calitate de istoric pot spune că istoria este una și nimeni nu o poate schimba”, a mai adăugat secretarul de stat, Eugen Tomac.

Acestea au fost referitor la identitatea românească, au mai fost dezbateri și întrebări de la participanți, însă trebuie să veniți la Sulina pentru a afla mai multe.

Referitor la identificarea europeană, președinta Agenției Naționale pentru Cetățenie a declarat că cetățenii români devin europeni de la naștere, aceasta în rezultatul aderării la UE. Românii născuți până la aderare se identifică ca europeni din momentul când România a devenit membru al familiei europene, dar și din momentul redobândirii sau dobândirei cetățeniei române. Redobândirea cetățeniei trebuie să fie o dorință din inimă, de revenire la identitatea româneasă și europeană, având toate actele în regulă. Cel care redobândește doar din dorința de a munci în UE ar trebui să se simtă că roșește pe față. E un lucru chiar stânjenitor, însă aceasta nu este un motiv să refuzăm acordarea cetățeniei, a mai adăugat D-na Nicoleta Eucarie.

Un participant la dezbaterea de astăzi a întrebat: ”Cum e posibil că rușii din Moldova redobândesc cetățenia română chiar dacă nu cunosc limba română și chiar nu au careva sentimente de această țară?”

D-na Eucarie a afirmat că Parlamentul este cel care hotărăște în ce condiții se acordă cetățenia. ”Legislația a fost modificată în așa fel încât cei care depun actele pentru redobândirea cetățeniei să nu mai susțină un examen verbal sau în scris prin care ar demonstra cunoașterea limbii de stat. Însă, în curând posibil vom opera careva schimbări în legea cu privire la cetățenie și cred că vom crea un instrument prin care vom filtra aceste situații, adica necunoașterea limbii române”.

Care este viziunea statului român asupra rolului tinerilor care învață în România? Ne dați atâtea instrumente și vrem să știm care ar putea fi suportul nostru statului român.

Eugen Tomac: ”În primul rând nu este o noutate prezența studenților români din Moldova la studii în România. Aceasta este de la destrămarea URSS. În fiecare an oferim tot mai multe locuri la studii pentru cei de peste Prut. De ce se întâmplă acest lucru? În primul rând este să recumperăm această distanță creat între societatea românească și basarabeană. Timp de peste 60 ani nu se știa ce se întâmplă dincolo de Prut, și invers. Aceasta nu poate fi recuperată doar prin poezii și lozinci. Contactul direct, adica venirea la studii, face ca această distanță să dispară. Există foarte mulți oameni politici tineri în Moldova care au studiat în România și demonstrează că aici au dobândit cunoștințe bune în domeniul administrării chiar și a întregii țări. Este vorba despre Filat, Chirtoacă, alții. Sperăm că tot ce au cunoscut în România îi ajută acum foarte mult. Prezența voastră astăzi aici, și a celor peste 10000 în universități spune multe”

Vasile Timiș: „Trebuie să avem obordări din mai multe unghiuri. Această experiență este o simplă călătorie, în care ai enorm de învățat și care te va ajuta în viață. Pentru noi este o responsabilitate să acordăm cunoștințe universitare celor care sunt de etnie română. În final spun că este o șansă și pentru statul român cât și pentru voi, sper să vor fi tot mai multe burse”.

Doina Melinte: ”Înainte erau câteva locuri la studii, până la 5-7 locuri la fiecare universitate. Acum statul acordă mult mai multe locuri. Statul român sa preocupat foarte mult să-i aducă pe români acasă”.

Nicoleta Eucarie: ”Dorința de a redobândi cetățenia română este a voastră, un drept absolut câștigat. Sper însă că mai departe acest certificat de cetățenie să nu fie doar un document care să deschidă calea spre alte țări, la muncă sau vacanțe. Veniți să locuiți și să munciți pe teritoriul României, iar împreună ne vom bucura de dezvoltarea țării, aceasta doar dacă împreună vom contribui la aceasta”.

Statul român sa gândit la o posibilitate ca cei din Serbia, Ungaria, Ucraina să învețe istoria românilor?

Eugen Tomac: ”Întradevăr există o problemă în ceea ce privește curicula educațională. Obiectivul nostru este reântroducerea în planul de învățământ al studierii istoriei și limbii române. Suntem în discuții cu Ucraina, privitor la această temă. Discriminarea este o problemă de care sperăm să scăpăm foarte curând. La Sulina vin în mod constant grupuri de români din Moldova și alte țări. Sunt și alte tabere unde vin tineri români. Aici ei au posibilitatea de a cunoaște cât de puțin țara mamă. Este un obiectiv să oferim posibilitatea ca cei care nu au vizitat România să vină și să o vadă așa cum este, astel recuperând din ceea că încă nu putem să asigurăm studierea limbii și limbii române la ei acasă”.

Aceasta a fost, pe scurt, prima zi la Școala de Vară de la Sulina, sub înaltul patronaj al președintelui României, Trăian Băsescu.

www.gandrabur.net

Mâine, tinerii de la Tabăra Sulina, Programul ARC, sub înaltul patronaj al Președintelui României, Trăian Băsescu, vor participa la deschiderea Școlii de Vară ”Comunități Românești și Identitate Europeană”, Ediția a VI – ”România 2020”, unde vor dezbate teme privind dezvoltarea țării.

Participanții la Școala de Vară vor avea parte de surprize, invitați speciali și distracție pe măsură.

Revin cu detalii despre prima dezbatere, care începe marți, 16 august, ora 10:00.