Daily Archives: May 9, 2011
Un monument la două sate. Acum fiecare cu al său!
Până anul acesta crengi de liliac erau depuse la monumentul ”soldatului necunoscut” din s. Holoșnița. Din comuna Holoșnița face parte și s. Cureșnița, un sat nu prea mare dar cu un centru de sănătate care acoperă câteva sate în jur. Pe lângă toate lipsele sale, acest sătuc cu mulți locuitori pe foaie dar cu puțini în sat, ”ducea” lipsă de un monument instalat în spatele Centrului de Sănătate, dar în fața Casei de Cultură ascunsă între buruieni și cu ferestrele astupate cu chierpici.
Bunul și agerul primar comunist a hotărât să ”cadoneze” acest monument. A adunat lume, TV și deputați din Parlament. A întins masă pentru veterani și a chemat elevii din ambele școli să cânte în cor la noua piatră comemorativă, dar lăsând anul acesta pe aia de la Holoșnița fără flori și poezii. Dă mă rog, e campanie electorală și treb omul să facă ceva după ce săptămâna trecută a sărit la gâtul unui locuitor.
Ce are să facă Russia fără veterani? Este nevoie de un nou război mondial?
Ziua de 9 mai este mai mult o zi de laudă și demonstrație de forță a Rusiei. Câțiva ani la rând a fost interzisă sărbătorirea ”Victoriei”, apoi au trecut să o ”atmicească” o dată la 5 ani, după au trecut la 10 ani. Totuși rușii se țineau departe de această zi. Conform graficului stabilit, adica din 10 în 10 ani, anul 1995 trebuia să fie următorul după 1985 dar din motivul că era amenințarea dispariției imperiului sovietic socialist a fost organizată o imensă demonstrație în Piața Roșie în anul 1990. Din anii ’90 această sărbătoare a trecut dintr-o rușine ascunsă a rușilor întro propagandă clară și demonstrație de forță a armatei federale. Astfel, odată ce Războiul rece a luat sfârșit în ochii oficiali era nevoie ca Russia, devenită Federație, să-și arate armura colților fără lansări de rachete pe sub apă sau la sol.
Intenționat, în fiecare an sunt invitați reprezentanții tuturor țărilor ce au Ambasade în Russia ca să vadă ce are prin depozitele militare ”Imperiul rus adormit”, arâtând totodată din deget celor ce vor măcar să spună ceva de rău despre ei. Nu e exclus că această demonstrație este și un bun prilej de a promova noua tehnică militară. În fiecare an vedem că asfaltul capitalei ruse este călcat de tot mai multe arme și soldați înarmați până în dinți. Chiar și rușii se miră de numărul mare a soldaților care au defilat astăzi (20 000) și de numărul mare de tehnică prezentat pe ”площади”, dintre care unele în premieră.
Veteranii sunt îmbrăcați, încălțați, hrăniți ca să vină acolo și să verse câte o lacrimă sub roțile noii tehnici militare. O paradă normală ar trebui să scoată în stradă armele cu care au fost duse luptele pe fronturile întinse pe întregul continent european și nu numai. Aducerea acestora în Piață este chiar un lucru emoționant. La transmisiunele în direct 70% din timp apar fețe umede de lacrimi stârnite de amintirile anilor când umblau răniți prin tranșee. Inconștient, sunt din nou victime și sunt folosiți de conducerea actuală și de cea de până acum.
Marea întrebare este ce are să facă Russia fără ei? Peste minim 10 ani vor dispărea toți veteranii de pe tot continentul, vor mai primi câteva ruble la pensie cei care vor rezista 100 de ani. După acești zece ani nu vor mai veni în piața pavată din centrul Moscovei ca să se victimizeze făcând pe placul marilor conducători care au doar interese negre și murdare de sânge.
Sperăm că nu va fi aprins fitilul unui nou război mondial în urma căruia iar să avem veterani buni de arătat la TV și în ziare timp de 66 ani iar marele puteri să-și demonstreze ultimele arme fabricate.
9 Mai pentru mine
De mic copil nu am treabă cu sărbătorile ortodoxe, catolice și restul care sunt cu caracter religios, la fel nu am treabă cu cele ce țin de tradiții și valori importate. În Moldova sărbătorim aproape în fiecare zi, iar în cele mai norocoase avem liber. 9 Mai este sărbătoarea pregătită de școlile din republică cu 2 luni înainte. Elevii învață poezii și cântece iar în ziua cu pricina, care e mereu cu soare, rup o creangă de liliac și pleacă grăbiți la monumentul din centrul satului.
În ziua de 9 mai mereu aveam alte ocupații. Cât eram mic mă jucam singur prin ogradă în timp ce colegii fugeau spre monument pe lângă poarta noastră. De când am luat ”permisul” la sapă până la absolvirea gimnaziului prășeam de fiecare dată în grădina de peste drum, unde în fiecare an părinții cultivau varză.
Nu am avut interdicție de la părinți ca să plec la ”marea sărbătoare”. Nu plecam niciodată pentru că nu înțelegeam atunci și acum cum poți să te închini la o piatră vopsită.
Am fost și anul acesta în localitatea de baștină dar nu am mai văzut pe nimeni din foștii colegi să alerge către monumentul ”Soldatului necunoscut”. Au trecut deja 9 ani din ultima zi de 9 Mai când am prășit în grădină fără să mă duc să mă închin și să cânt la pietrele care nu aud și nu văd, cu atât mai mult, la școală nici nu învățam cine din localitatea noastră a participat la războiul mondial și pe unde sunt înhumate corpurile acestora.
Azi, în semn de protest din același motiv înpietrit în mine de mic, plec să plantez flori în fața blocului unde locuiesc.
