Monthly Archives: April 2011
Dorin Chirtoacă a promis parcări în Chișinău
Primarul vostru și candidatul PL a promis parcări cu/fără plată pe străzile Chișinăului. Să nu uităm că a promis și parcări super pătrate și etajate dar timp de 4 ani nici nu a alocat teren pentru acestea, sau, nu a pus măcar o cărămidă la temelie așa cum se obișnuiește ca peste 20 ani să-și amintească cineva că în acel loc trebuia să apară ceva demult promis.
Bulevardul Ștefan cel Mare poate fi numit stradela Ștefan cel Mic. Pietonii trebuie să se strecoare cu greu nu numai printre gheretele autorizate de primărie ci și printre mașinile parcate una lângă alta, uneori chiar la oprire sau pe zebră.
Dacă timp de 4 ani nu a rezolvat nimic cum poate promite în continuare?
Ambasadorii lui Igor Dodon caută soluții pentru Chișinău însă nu de la toți locuitorii
”Bună ziua, îmi puteți acorda două secunde și să răspundeți la câteva întrebări?” – dacă mergeți pe stradă și cineva vă pune această întrebare nu ve speriați, sunt ambasadorii lui Dodon care caută Soluții pentru Chișinău.
După ziua de muncă, am plecat să ofer un buchet de flori mătușii care sărbătorește astăzi ziua de naștere. Pe drum spre casa ei am fost și eu abordat de fetele plătite de Dodon ca să caute soluții în locul lui. Nu am sărit în sus sau să merg mai departe când le-am văzut. Foarte liniștit m-am așezat lângă ele unde am stat mai mult de jumătate de oră. După ce am propus două soluții pentru capitală am plecat la ceai cu ele. Erau obosite, flămânde și plictisite, mai ales că mai aveau 2 ore de stat în mijlocul străzii și să vorbească cu oamenii.
Chiar dacă stăteam și discutam nu era scăpat nici-un trecător, rând pe rând fiecare din cele 3 fete abordau câte un om și prindeau câte o soluție dacă îl prindea în aere bune.
Am studiat lista soluțiilor obținute de dimineață precum și modul lor de lucru. Nu cred că greșesc dar au fost bine instruite cum să selecteze oamenii. Nu făceau păcatul să întrebe doar pe cei tineri și să fugă de bătrâni dar refuzau să discute cu persoanele care nu cunoșteau limba de stat. De la început am crezut că a fost o glumă dar atât cât am stat acolo au fost 5 cazuri când se renunța la ”interogatoriu” dacă la abordarea fetelor se răspundea cu ”șto, șto?” ori ”ia ne ponimaiu”. Da, rușii erau lăsați în voia limbii lor și nu erau trași de coardele vocale. Am întrebat de ce nu discută cu ei? Răspunsul a fost scurt și clar: ”să învețe limba de stat că au câte 60 ani dar înțeleg doar atunci când îi trimiți undeva!”.
Știu că sunt plătite ca să stea acolo și că sunt obligate să vorbească cu toți indiferent că vorbește româna sau rusa, dar am rămas impresionat de curajul lor de a face pas celor care vorbesc în limba rusă și se prefac că nu pricep o boabă în română.
Eu tot nu mă rup tare să fac pe placul rușilor ca să vorbesc în rusă. Pot să mă strădui doar atunci când chiar dau peste un OM care merită această ostenire din partea mea.
Nistru în arendă, pădure pe bucăți, drum electoral și minore care prestează servicii sexuale – trista față a Moldovei
Malul Nistrului, locul unde am copilărit.
Mă duc foarte rar în localitate de baștină. Chiar și atunci când plec nu stau mai mult de două zile. Acum am fost să văd nepoții, fratele, cumnata și tatăl care nu a mai fost de 3 ani acasă pentru că muncește peste hotare. Paștele a fost doar motivul legal ca să lipsesc de la serviciu.
De fiecare dată când ajung pe teritoriul comunei arunc priviri peste fereastra autobuzului ca să văd dacă câmpurile sunt prelucrate așa cum erau înainte sau dacă drumul mai rezistă mult fără asfalt. La primul metru călcat am observat că deja nu e bine. A început campania electorală pentru mulți iar zicala veche ”graba strică treaba” a fost mai actuală ca niciodată. Reprezentații PL au grăbit lansarea campaniei chiar dacă candidatul e încă în ou iar actele nu sunt gata. Au trimis utilaje de la Raion ca să repare drumul. Au luat pietrișul de pe drum și l-au aruncat în părți iar la mijloc a rămas pământ ”viu” care la prima ploaie se va face mlaștină. Până’n seară, prin câteva apeluri, am obținut promisiunea că miercuri totul va fi făcut așa cum trebuie din banii celor care mai mult au stricat decât au reparat. Sper că se vor ține de promisiune.
Când ajung aproape de casă mă dau jos cu câteva sute de metri până la poartă pentru a vedea mahalaua. Frumos dar pustiu. La intrare pe poartă încep a veni și ultimile noutăți din ceea ce se petrece prin sat.
Prima a fost că Nitrul se dă în arendă. Vrei ca râul să fie al tău? 10 000 lei de fiecare km și poftim prinde numai tu pești din el. Am rămas portret, degrabă Moldova va vinde și aerul ca să scoată bani.
Altă lovitură a fost când am auzit că pădurea se vinde pe bucăți. Cumperi 1 ha cu câteva zeci de mii, lași tulpini și chiscul gol dar ai un venit de aproximativ 70 % din investiție. Avem norocul că pădurea noastră nu poate fi vândută pentru că este ocrotită de lege și are un statut special.
Ce-a mai mare lovitură a fost când am auzit că 3 minore din localitate prestează servicii sexuale contra plată. Una din ele a pus chiar și fotografii pe internet plus o listă cu prețuri la serviciile sale. Poziție și alte plăceri la comanda dumneavoastră. Cei de la Aistența socială se fac că nu văd și nu aud. Ar trebui să zboare din funcție pentru așa ceva.
În 2 zile cât am fost acolo am aflat destule ca să înțeleg că fața tristă a Moldovei nu se face doar la Chișinău. Împreună trebuie să schimbăm situația spre bine!
Taxiul perfect pentru deputații noștri. Până la Costiujeni doar 30 lei
Dragi noștri deputați, acum că tot aveți telefoane sofisticate, ”loptopuri”, iPad-uri chitaischi, puteți da un Follow aici și taxiul vine chiar la ușa Palatului Republicii și vă duce la Costiujeni doar cu 30 lei. Nu mai trebuie să încălziți mașina voastră sau să plecați în colo cu 2 rutiere. Oricum tot cu haine o să coste mai scump pentru că la noi se taxează cu 3 lei și gentuța din mână.
Numai nu spuneți că nu aveți nevoie de un tratament la spitalul specializat de la marginea orașului. De 2 zile discutați un proiect și am văzut fața tuturor. AIE se papă între ei, comuniștii au ocupat ca psihopații toate microfoanele, discursuri lungi și bune doar pentru a fi arătate la NIT… Sunt destule motive ca atunci când o să ajungeți la poarta spitalului să fiți primiți cu brațele deschise, colac și sare. Noi vom veni și o să vă aducem fasole și pepeni murați acolo ca să nu muriți de foame. La toamnă o să strângeți nuci că sunt mulți nucari pe teritoriul spitalului. Dacă cineva nu știe drumul nu vă bateți capul, puneți-l că Mișa în frunte și el vă duce, dacă nu-i Mișa rugați-l pe Valodea, el tot știe drumul.
Mașini la @taximetrist sunt destule, îs bune, prețul tot. Detalii și aici www.taximetrist.md.
JurnalTV, mai mult decât nimic şi lipsa de inspiraţie
Când eram la şcoală primeam nota 2 dacă copiam de la colega din spate. JurnalTV ar merita un 1 cu minus pentru că a copiat de la colega mai mică ca vârstă. Ar trebui ca cei mai mari, care se pretind a fi primii, să-i învețe pe cei mai mici dar la noi e invers, iar inversul acesta nu e chiar frumos.
Falimentara televiziune a hotărât să mai reziste pe piaţă încă jumătate de an ca să-şi schimbe total formatul televiziunii. Aşadar a trecut la banca răbdării din vara trecută până acum ca să anunţe că de la vârsta de un anişor va încerca să se ţină copăcel pe piaţa media din Moldova prin trecerea de la o televiziune de ştiri la una generalistă, cu filme, desene animate şi documentare.
În acest anişor au stat numai pe şotii. Fiind mici şi lipsiţi de inspiraţie proprie au tot dat cu ochiul pe la PublikaTV preluând tot ce au putut şi punând în aplicare la ei de la formă de prezentare până la domeniul de marketing. Astfel putem enumera uşor tot ce au furat ca idee de la televiziune mai mică ca vârstă care spre deosebire de Jurnal se ţine deja copăcel.
Deci:
1. La PublikaTV a fost gândit din start ca unele buletine de ştiri să fie prezentate de 2 prezentatori. Suntem obişnuiţi deja ca de câteva ori pe zi să-i vedem şi să-i ascultăm pe Vadim Stîngaciu şi Cristina Moldovanu la PublikaTV şi PublikaFM.
Jurnalul nu a stat mult pe gânduri şi a cumpărat masă nouă pentru prezentatori unde i-a instalat pe Alecu şi pe Stela ca să prezinte, din pereche, ştirile care nu ne privesc.
2. Din toţi prezentatorii de la PublikaTV la sigur cel mai obosit este Dorin Ţurcanu. La aproape fiecare oră ne prezintă pe scurt cele mai importante evenimente ale zilei. Stă în picioare la o masă de sticlă şi câteva foi în mână şi ne spune ceea ce noi trebuie să ştim.
Jurnalul fiind în lipsă de masă, pentru că a pus-o la co-prezentatori, au scotocit prin depozit şi au găsit un televizor plat în faţă căruia a apărut o duduie care prezintă pe scurt cele mai importante ştiri ale zilei.
3.Cu ceva timp în urmă PublikaTV a instalat în Chişinău câteva webcamere cu ajutorul cărora putem vedea dacă în Centru e aglomeraţie sau dacă pe Alba Iulia a mai apărut o groapă.
Jurnalul a pus la fel zilele astea o cameră chiar în faţa Primăriei ca să vadă când şi la ce oră vine la lucru, inclusiv primarul. La această temă a scris şi Radu Lisiţa pe blogul său, puteţi intra şi să citiţi.
4. Se pare că la Jurnal Trust Media lipsa de inspiraţie este ca o ciumă, a pătruns şi în departamentul de Marketing. Au furat cu nerușinare 95% dintr-un slogan al PublikaTV lansat odată cu mai multe campanii promovate de televiziunea de ştiri de pe strada Ghioceilor. Sloganul de la PubliakTV pe care-l auzim de prin luna decembrie este “PublikaTV, mai mult decât televiziune”. Acum vedem prin oraş bannere imense ale Jurnalului cu sloganul “JurnalTV, mai mult decât ştiri”.
Sunt dor câteva puncte şi păcate ale JurnalTV în faţa concurenţilor. Au mai furat ferestrele de aşteptare, ferestrele simetrice, unele LIVE-uri. Vă las pe voi să judecaţi cui şi ce aparţine, care şi de la cine a furat mai mult.
Ion Cebanu, ministru, sau iar doar sperietoare de grauri în livada cu cireşi?
Sunt tânăr, am net, am blog, am cetăţenie, şi bucuria mea, am şi un Minister care elaborează, administrează şi promovează politici pentru tineret.
Sunt tânăr, am net, am blog, am cetăţenie, şi spre ruşinea mea, am un ministru care e tânăr ca şi mine treaba căruia este să implementeze în practică acele politici pentru tineret elaborate de ministerul din spatele său.
De peste un an, nu am văzut şi nu am simţit nimic ce ţine de aceste politici pentru tineri pe care am timp să le mai aştept încă 11 ani, până în momentul când pe contul meu Facebook va scri: Astăzi este ziua ta de naştere, ai 35 ani.
Ion Cebanu este mai mult ca o sperietoare de grauri în livada de cireşi decât un tânăr care să gândească şi la semenii săi, adica la tinerii care i-au dat funcţie şi putere prin votul acordat partidului din care face parte pe 29 iulie 2009. Chiar nu a făcut nimic la acel minister, a tăiat câteva panglici întinse la nişte centre de agrement şi atât, de parcă în ţara asta mică nu mai este ce face pentru tineri (…)
S-a mulţumit cu aia că nu prea are instituţii subordonate, ceea ce nu-l prea solicită, şi şi-a văzut de treaba lui în livada noastră fără a propune ceva care ar avea un impact direct asupra dezvoltării şi prosperităţii tineretului care a mia rămas pe aici, nu mai vorbim despre cei care muncesc pe şantierele din Italia sau Rusia.
Că tot a făcut treabă de invidiat pe parcursul întregului an, care a trecut deja, este din nou propus în aceeaşi funcţie în aceeaşi livadă.
Deci sperăm în continuare la aceeaşi recoltă de proiecte, politici şi alte iniţiative bune pentru tineri fiindcă e bătut în cuie: ministru nu vom avea, va fi iar doar o sperietoare în livada de cireşi.
Închideți microfonul 3, acum am și eu blog
degrabă voi pune articole. Mulțumesc că ai intrat!
