Pentru că ultimele zile numele Dodon, în combinație cu prenumele Igor, este pe buzele mai multor analiști politici și bloggeri, am decis să dedic câteva minute acestui tânăr personaj de pe arena politică moldovenească, care, în timp nici scurt și nici lung, a ajuns, de la un simplu băiețaș de la Sadova, la președinte de partid, contestat pe alocuri de un grup de veterani.

Deși de multe ori ferește să spună acest lucru, Dodon Igor este absolventul Universității Agrare din Moldova, Facultatea de Economie. UASM a fost prima treaptă academică a tânărului politician (eu am învățat la aceeași facultate câțiva ani), după care a urmat ASE și IIM. Despre cât de bun student a fost la celelalte două instituții de învățământ nu am de unde cunoaște, pentru că nici nu m-am interesant, dar, din câte știu, la IIM nici nu prea se frecventează (cred că știți ce înseamnă aceasta cine nu știe poate să-l întrebe pe Stepaniuc cum a absolvit ULIM-ul fără să frecventeze orele), însă timp de șapte ani cât am intrat în blocul facultății de Economie de pe str. Mircești dădeam cu ochii de panoul de onoare unde era și fotografia liderului socialist. Din câte au povestit profesorii noștri comuni, a fost student bun, iar locul de pe panou este meritat. Deja dacă au spus-o ei în modul cel mai sincer e treaba lor, eu am considerat întotdeauna că a ajuns acolo datorită funcțiilor ocupate în conducerea statului.

După mai multe dezbateri și priviri politice, Dodon a alunecat, încetul cu încetul, în sânul PCRM, condus de Voronin. A fost asemenea unui dihor, băgând de la început capul în structurile ministeriale, apoi ajungând Ministru al economiei, după care a ajuns și deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Partidului Comunist. Între-timp a reușit să se împrietenească la cataramă cu Zinaida Petrovna Greceanîi (așa cum îi spuneau toți la Minister), utilizând relația strânsă pentru ascensiunea politică și administrativă.

Știm că în câțiva ani Dodon a ajuns să fie și un tânăr politician apreciat de Vladimir Voronin, care a băgat în el cunoștințe politice, chiar dacă pare că bătrânul nici el singur nu le are.

Citește și: Sarcina lui Dodon: Să schimbe PCRM cu PSRM. Reușește sau NU?

Ajutat de Vladimir Voronin, lucru pe care Dodon cred că-l recunoaște, se micșora numărul treptelor carierei lui Dodon, acesta sperând la funcții mult mai importante. Însă, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată pentru PCRM, iar Dodon, Greceanîi și Ion Ceban au părăsit tabăra, hotărând să treacă într-un partid băgat în hibernare de ceva timp, pe care au decis să-l dezghețe și să-l readucă la viață, ca o alternativă pe eșichierul de extremă stângă a scenei politice din Moldova.

Cam peste noapte, Igor Dodon ajunge președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, promițând tuturor că va face din această formațiune cel mai puternic partid al stângii, ca alternativă la Partidul Comuniștilor. După numirea tânărul om politic a cunoscut și contestări din partea unui grup, care de fapt este un fel de partid de pensionari în cadrul PSRM. Contestările apăreau de fiecare dată când urma să fie luată o decizie importantă de către noul președinte de partid. Cea mai recentă contestare a fost în cazul susținerii referendumului din Găgăuzia, care-l va costa ceva pe Dodon și partidul acestuia, chiar dacă la moment se crede că nu și că are doar beneficii din ce a făcut acolo, susținând Rusia și băgându-se peste PCRM conștient (la această temă voi reveni).

Pe scurt, aceasta este scara politică a lui Igor Dodon, tânărul de la Călărași, care ajuns de la nimeni, adica e la un simplu băiețaș, la lider de partid de stânga.

În următoarele zile voi desfășura anumite aspecte ale activității ”eroului” acestui articol în cadrul PSRM, precum și despre pașii pe care-i face el și echipa sa, pe care trebuie să-i înțelegem până la alegeri, cât încă mai este timp.

Acest articol poate fi citit și pe VoxPublika