Vinificația Moldovei între mită și paragină

Producerea vinului și alcoolului etilic din Moldova este în gura morții din cauza corupției și greutăților impuse de taxe insuportabile, credite și vremea rea.

O parte bună din vinificatori se confruntă cu probleme create de bănci, interese, demnitari și oameni incompetenți. E corect, proprietarii tot poartă vină pentru că au luat credite, dar au fost luate în vremea când totul părea că este bine și frumos în relațiile cu Rusia, Ucraina, alte state din CSI. Crezând că se va exporta la fel ca în anii precedenți, au aplicat la banii băncilor pentru a dubla producerea și veniturile.

Acum băncile, fără să intre în situație, presează producător după producător, băgându-i pe aceștia în insolvabilitate sau, cel mai rău, direct în lichidare, fără drept de răsuflare și aplanare a situației pe cale amiabilă, cu acordarea încă unui termen pentru a întoarce datoriile, ținând cont că Rusia parcă, parcă a deschis din nou porțile pentru vinurile moldovenești. Din păcate cei care au dat banii îi vor înapoi cu orice preț, chiar dacă se distruge un izvor de venit pentru sute de muncitori și sursă de bani din impozite la Bugetul public național. E dreptul lor, nu-i putem condamna. Pe nimeni nu interesează ce se petrece în vinificație, doar se prefac și convoacă vinificatorii în ședințe unde se împart promisiuni cu sacul.

Corupție la nivel înalt ce lovește în vinificatori:

În Republica Moldova sunt câteva Zone economice libere unde, straniu, este amplasată și o ”fabrică” de vin și alcool etilic. Aceștia ar fi dat mită mai multor funcționari pentru a pătrunde în ZEL și pentru a primi drepturi de producere și comercializare a unor produse vinicole care au dus faima vinurilor moldovenești în toată lumea.

Astfel, prin mită au obținut drepturile de producere și comercializare a două mărci. Nu voi spune cui, cât, cum. Gândiți singuri cine se ocupă de aceasta.

Problemele create de compania din ZEL:

Marii producători au sute de decalitri de vin și alcool în beciurile lor. Nu pot vinde pentru că întreprinderea din Zona Economică Liberă exportă în Rusia și Ucraina vin și spirt la prețuri foarte mici, stricând astfel prețul și piața rusă. Dar aceasta nu e destul, au reușit în timp foarte scurt să strice întreaga piață din CSI.

Nici-un minister nu reacționează. Întreprinderile de Stat, producătoare de vin, staționează și se înglodă în datorii pentru că nu-și permit să vândă vinul și spirtul la prețuri mult mai mici decât cel de producere. Așa nu mai achită datoriile și nici nu obțin surse pentru o nouă perioadă se producere.

Amintesc că fabrica din ZEL este scutită de aproape toate taxele, iar din acest motiv costurile de producere sunt foarte mici, respectiv, prețul de vânzare a producției este unul foarte mic.

Această situație avantajează pe cei care lunar primesc cota parte din vânzări pe lângă salariul de funcționar public, chiar dacă aceasta este în detrimentul întreprinderilor de Stat și chiar a Statului.

Aici aș întreba: Cum să iasă întreprinderile de Stat, producătoare de vin, din insolvabilitate și din greutăți dacă însăși demnitarii le îngroapă? Cum să scape o fabrică de credite și datorii dacă nu pot realiza produsele sale la un preț care ar asigura aceasta?

Soluția:

Soluții sunt multe. Unii au propus chiar cel mai drastic – lipsirea de licență a celor care strică piața. Eu sunt de părerea că în această situație, Statul, prin Ministerele sale, trebuie să intervină și să fixeze prețul de export a vinului și produselor alcoolice, în așa fel încât nimeni să nu-și poate face de cap, stricând prin acțiunile lor o întreagă ramură de producere.

Această soluție este cea mai bună. Încălcarea regulilor ar trebuie să fie sancționate, iar în acest caz se poate de lipsit și de licență.

Demnitarii care au pus mâna păroasă pe mită să fie demiși sau să depună demisia de onoare. Aș se nu mai poate!

Viile din Moldova sunt în paragină:

La Sudul țării sute de hectare de viță de vie sunt în paragină. Nu sunt prelucrate de 3-5 ani. Proprietarii nu au pentru cine produce. Fabrici de vin care erau în raioanele sudice au dat faliment, iar cele care mai sunt aduc materie primă de peste hotare, lucrând mai mult cu sucuri concentrate și spirt produs din cartofi, adus din Belorusia.

În Raionul Ștefan Vodă se fură stâlpii și sârma de la vița de vie. Paragina și-a băgat rădăcinile în tulpini și usucă totul în jur. La Anenii Noi situația e la fel. Pe nimeni nu interesează nimic.

Unii cunoscători din producerea vinului au spus că anul acesta prețurile la materie primă vor fi destul de mari, deoarece aproape că nu este poamă pentru producerea vinului, iar cei care produceau până acum s-au reorientat spre creșterea soiurilor de masă. Cel mai rău este că Statul susține plantarea de aceste soiuri, chiar dacă ramura vinicolă riscă să dispară în câțiva ani.

Lipsa oamenilor competenți de la conducerea țării se face vizibilă pe zi ce trece. Au noroc de presă că mai desenează, la TV și pe portaluri, istorii de succes a unor producători. Dar, cum a spus ceva timp în urmă: Sunt susținuți producătorii cu capital străin, cei cu capital de Stat și privați sunt în glod, paragină și datorii interminabile, din cauza guvernării.

Americanii au constatat corupție la nivel înalt. Presa noastră doar a plasat subiectul și l-au lăsat fără multă dezbatere. Guvernanții se fac că Clinton nu a spus nimic. De parcă a fost un vânt rece pe lângă ureche.

Tema aceasta poate fi discutată la nesfârșit. Însă, cu părere de rău rămânem doar la discuții și atâta tot.

Putem doar să ne întrebăm: Cât vom sta în mocirlă?