Tănase deschide parantezele: decizia CC nu a avut la bază suspiciuni, ci probe penale

71221Am citit interviul lui Alexandru Tănase, președintele CC, în care explică ce a stat la baza deciziei Curții. În general nu am aflat lucruri pe care nu le puteam intui, doar un singur lucru, care cântărește cât toate la un loc: faptul că în decizia CC prin care Filat nu mai poate fi desemnat premier, s-a ținut cont nu de „suspiciuni”, cum acuzau susținătorii ex-premierului, ci de un document legal, hotărârea Parlamentului privind demiterea prin moțiune de cenzură, pentru corupție și, atenție, de documente furnizate de organele de urmărire penală. Acest ultim amănunt este foarte interesant și distruge, practic, singurul argument pe care insistau susținătorii lui Filat. Este evident că împotriva premierului a fost declanșată urmărirea penală și nici nu avea cum altfel, atâta vreme cât toată țara a avut ocazia să ia cunoștință cu o parte dintre probele care îl încriminează.

Pe de altă parte, din interviul lui Tănase mai reiese un amănunt logic, faptul că CC a interpretat decizia Parlamentului, adică a deputaților care l-au ales pe Filat premier. El nu a fost ales de popor, cum încercă să sugereze, ci de cei care l-au demis pentru corupție. Astfel ca in acest caz, Curtea Constituțională a fost in situatia doar de a contesta ce efect are o astfel de decizie a deputaților asupra celui pe care îl vizează. Și, mai mult, decizia CC se aplică și în cazul miniștrilor suspectați de corupție, iar Tănase spune clar asta în interviul său. Astfel, dacă cineva cere CC interpretarea propriei decizii, pentru a vedea dacă acei miniștri mai pot face parte din noul Guvern, răspunsul este deja evident, reiese din decizia inițială.

Iată că argumentul legat de faptul că, în decizia sa, CC nu ar fi ținut cont de prezumția de nevinovăție, este unul penibil. Asta i s-ar fi putut reproșa poate Parlamentului, nu Curții Constituționale. Însă nici Parlamentul nu l-a condamnat penal pe Filat, nici nu avea cum, însă l-a condamnat politic și i-a retras încrederea. Nu zicea Filat pe 13 februarie că va merge în fața Parlamentului pentru a cere vot de încredere? Deci recunoștea importanța unei astfel de decizii din partea Legislativului. Acum însă, când Parlamentul i-a dat votul de neîncredere, stă și plânge pe la colțuri.

Și încă ceva, citeam ieri în presă declarația europarlamentarului roman, Monica Macovei, fost ministru al Justiției, un reputat specialist în drept, care spunea că „în politică nu funcționează prezumția de nevinovăție” și că cei care sunt suspectați de corupție trebuie sa se retragă singuri. Fără comentarii.

O alta aberație pe care o tirajează presa pldm-ista și liderii liberal democrați este că votul de încredere poate fi dat premierului doar de către popor. Nu am auzit o tâmpenie mai mare. De când premierul e ales în Republica Moldova de popor? „Poporul” care l-a ales premier pe Filat este Parlamentul, tot Parlamentul l-a demis. E mai simplu decât pare, dar foarte greu de acceptat pentru unii.

Ma uit zilele acestea stupefiat cum Filat se ține scai de Leancă, îl vad pe acesta din urmă jenat de situația în care este pus (merită văzut video de pe Unimedia, de la dotarea cu auto a Politiei de Frontiera, sunt uluitoare) și înțeleg că Filat nu o să renunțe niciodată la funcția de premier, chiar dacă asta ar însemna să se joace de-a premierul toată viața, să-și facă un guvern personal cu Balițchi, Vicol, Usatâi și alții, pe care să-i întrunească miercurea în „ședințe de guvern”, să facă vizite peste hotare, chiar dacă va vizita doar obiective turistice, să dea indicații la telefon, chiar dacă la capătul celalalt al firului vor fi oameni fără putere să execute ce li se ordona. Nu credeam că un om poate să se identifice atât de tare cu o funcție, despre care știa din prima zi în care a preluat-o că e temporară. Nu cred că liderul PLDM va fi capabil sa participe la formarea unei noi alianțe până ce nu primește funcția înapoi. El acum este capabil doar de gesturi de răzbunare, așa se explică și apropierea disperată de PCRM. Ce va fi mai departe? Vom avea un Filat în război cu sine însuși și cu toți din jurul lui, un Lupu anesteziat, un Plahotniuc care va încerca sa joace mai tare cu PCRM decât o face Filat, un Ghimpu care se gândește mai mult la opoziție, decât la un nou Guvern. Vom avea anticipate! Întrebarea e doar: Când?!

G.P.