De la Minister până la Închisoare a fost cale doar de o zi!

Azi am avut o zi încărcată fizic și emoțional. La ora 7:00 m-am trezit cu aceeași supărare cu care m-am culcat ieri. Detalii aici. Așa cum am promis ieri, fiind un om responsabil și cu atitudine, am dus la Ministerul Afacerilor Interne sesizarea mea prin care am solicitat identificarea persoanelor care intenționează să arboreze în localitatea mea de baștină drapelul bicolor. Ieri, după ce am imprimat sesizarea MAI, am expediat-o prin email la minister. Astăzi am depus-o pe suport de hârtie. Despre comportamentul urât al doamnei de la biroul de audiență nu scriu aici. Poate un alt articol voi dedica destinsei doamne.

După ce am trecut pe la interne, am fugit în direcția CSJ, unde am participat la un proces de casare a unor prostii făcute de A. Colenco. Judecătorii s-au arătat destul de abili și competenți. Pe data de 5 mai vom afla verdictul lor. Așteptăm.

La Procuratura Generală am trecut după ședința de la CSJ, și am solicitat atragerea la răspundere a persoanelor care profanează simbolurile de stat prin scoaterea acestora de la onor și prin arborarea altuia.

Foto: Facebook.com/Departamentul Instituţiilor Penitenciare

La ora 14 am reușit să scap de MAI, CSJ și PG (aștept reacții pozitive din partea acestor instituții). La 14:30 a fost timpul pentru îmbarcarea în automobilul care ne-a dus la Penitenciarul de la Cricova, unde am făcut o mică inspecție a acestuia. În acest penitenciar stau cei condamnați de la 10 ani în sus și cei care au comis infracțiuni după o detenție anterioară (recidivist). Sunt din cei care au revenit chiar dacă au fost grațiați. Eugen Luchianiuc a zis că caut ceva special despre care să scriu că este rău. Cât am căutat aproape că nu am văzut nimic deosebit, doar că în odaia mare stăteau vreo 20 persoane de o partea a sobei și 4 persoane de altă parte. În prima parte paturile fiind cu două niveluri, iar după sobă doar un nivel. Nu am întrebat de ce, pentru că aveau să motiveze că nu se ajunge aer, e spațiu mai închis… e bine și așa.

Cel mai tare am fost surprins de faptul că în bucătăria închisorii este duș, unde bucătarul și asistenții acestora se spală înainte și după ce fac mâncare. Nu mă gândeam că igiena poate fi atât de bine pusă la punct. Bucătarul nu a avut timp, sa nu i-a dat prin cap să arunce puțin ulei peste halatul său. Finisase de făcut mâncarea însă haina lui era albă, iar la mânecă se vedea că acel halat nu a fost purtat de cel puțin 1 lună, posibil de la ultima vizită a ministrului de justiție.

M-a bucurat faptul că și după gratii oamenii tind spre ași căi păcatele, sau continuă să creadă în ceva suprem. Astfel, în Penitenciarul de la Cricova sunt reprezentanți a 5 confesiuni, care au liber de a intra în biserică sau în sala special amenajată în fiecare zi. Din toți cei 494 deținuți doar unul este evreu. În camera special amenajată pentru persoanele ne-ortodoxe erau exemplare a Bibliei, în rusă și română, literatură religioasă, Turnul de veghe, Treziți-vă, iar pentru unicul evreu erau sfeșnicele bifurcate, care sunt utilizate în ritualurile acestei culturi. Din punct de vedere al asigurării și respectării a drepturilor constituționale ce ține de apartenență la un cult creștin, acestea sunt respectate pe deplin. Potrivit reprezentanților instituției, comportamentul celor din alte confesiuni este mai bun decât a celorlalți. Motiv este că ei citesc Biblia și se înmoaie inima.

După ce am ”inspectat” mai multe locuri, am vizitat și școala de meserii a penitenciarului, unde învață 90 persoane mai multe îndeletniciri, iar la final primesc un certificat de la Ministerul Educației, unde nu este indicat faptul că a fost obținut în detenție, cu care se poate angaja în câmpul muncii după eliberare. Azi am aflat că fiecare deținut, când este scos după poartă în ziua ispășirii pedepsei, primește 2000 lei pentru a asigura acesta cu sursă de întreținere pe o anumită perioadă de timp, în care ori se întoarce acasă, ori găsește un loc de muncă.

Dar înainte de a ajunge la bucătărie, baie, sala de sport, biserică, sala de rugăciuni, școală profesională, am trecut prin cele 16 odăi frumos amenajate care se pun la dispoziția condamnaților atunci când vin rudele, cu care pot sta până la 3 zile. În ograda amenajată pentru vizite am văzut haine de copii mici și teren de joacă pentru copii. Domnul Câmpean Oleg, maior de justiție, a explicat că vin soțiile împreună cu copii. Uneori locul destinat vizitelor de scurtă și lungă durată este arhiplin de copii care se joacă.

Am trecut și pe la Bibliotecă. Bibliotecarul penitenciarului a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Mai are 5 ani până când va fi liber. De doi ani este bibliotecar și are grijă să coase în fiecare zi ziarele noi care vin la penitenciar.

Cel mai supărat pe mine cred că a rămas medicul. Dumnealui, deprins zi de zi cu deținuții, care trebuie să-i răspundă cu întocmai și să nu dea multe întrebări ca pe vremea URSS, de la început a fost puțin împotriva mea și nu prea reușea să răspundă la întrebări. Sub o masă mică de proceduri am văzut o tablă de șah. Am întrebat dacă au timp și pentru așa ceva. Medicul a spus că uneori după serviciu se joacă. Același maior, a informat cu mândrie că recent a fost campionatul de șah între colaboratorii penitenciarelor, dar și cel al deținuților. Au cu ce se mândri, chiar dacă nu au ocupat locuri de frunte. Până la urmă am reușit să mă împrietenesc cu medicul și a început să-mi arate sala de proceduri și alte birouri. Pentru că noi mergeam în urma colegilor, nu am reușit să vedem cabinetul stomatologic. În același timp, am simțit act de egoism în cele spuse de medic. Dar despre aceasta i-am promis că nu scriu. Bravo lui că a făcut ceva ce alții nu au. Și eu când am lucrat la Facultate am trecut mai multe lucruri de pe hârtie pe calculator. Era mai simplu. Acum toată Facultatea lucrează pe paza acelor tabele crete de mine.

La închisoarea de la Cricova sunt și doi psihologi. Doamna care se afla astăzi la serviciu a fost tachina-tă de Cristina Burlacu, de la care a primit mai multe întrebări.

După ce am vizitat Penitenciarul de la Cricova, am trecut la noul sediu al Detașamentul cu Destinație Specială ”Pantera”. Aceștia cu părere de rău au în dotare câteva hârburi de utilaj greu și câteva ”puști cu halice”, moștenite de la URSS. Șeful detașamentului, un Dom foarte amabil, a arătat că sunt gata să intervină în cazuri de inundații, cutremur sau altă calamitate naturală, iar pentru aceasta sunt amenajate câteva corturi în curte pentru cazarea și alimentarea sinistraților. În prezent se lucrează intens la construirea unui poligon de tir, unde vor fi instruiți angajații instituției. Ministrul Justiției, Oleg Efrim, prezent la DDS PANTERA a lansat invitația ca pe 1 septembrie să vizităm din nou acest Detașament, când sperăm că vom avea posibilitatea să vedem și tir-ul.

În cadrul Detașamentului sunt angajate persoane doar în bază de contract, iar dacă în termen de 3 ani un angajat nu susține probele de obținere a beretei purpurii, acesta este nevoit să plece, deoarece nu face față.

La sfârșitul vizitei, ne-am așezat la masa de discuție, unde bloggerii au propus unele îmbunătățiri a condițiilor din penitenciare. Detalii aici!

Spre sfârșitul zilei, ieșiți la libertate din Penitenciar și alte acțiuni, am avut parte de un amurg mai cultural. Am participat, împreună cu colegii bloggeri, la Decorarea poetului Dumitru Matcovschi. Detalii aici! Pentru această invitație și oportunitate mulțumim Guvernului României și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Dacă depistați greșeli, rog să-mi dați de știre! Să ne auzim de bine!

1 thought on “De la Minister până la Închisoare a fost cale doar de o zi!

Comments are closed.