(Offline) În regiunea de sud a Moldovei va fi creată o rezervație a biosferei, cu ajutorul UE

Romania - Ukraine - MoldovaSă începem cu o definție: O rezervație a biosferei este o arie naturală protejată căreia i se atribuie un calificativ internațional și ale cărei caracteristici sunt definite de UNESCO, conform cu necesitățile privind scopul de protecție și conservare a unei zone de habitat natural și a diversității biologice specifice a acesteia (wikipedia.org).

Un asemenea proiect este în plină desfășurare și la noi în Republică, datorită proiectului european care cuprinde România, Moldova și Ucraina (Programul operațional comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, cu genericul Granița comune. Soluții comune – www.ro-ua-md.net). Programul este finanțat de UE prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat și co-finanțat de statele participante în program. În Moldova, acest proiect presupune consolidarea rețelei de arii naturale protejate pentru protecția biodiversității și dezvoltarea durabilă în Delta Dunăii (DD) și Regiunea Prutului de Jos (RPJ) – PAN Nature. Agenția „Moldsilva” este instituția care implementează proiectul de Consolidare.

În urma implementării proiectului se vor obține următoarele rezultate:

  1. Documentația pregătită pentru statutul de „rezervație a biosferei” a ariei naturale protejate selectate de partea Republicii Moldova în zona Prutului de Jos;
  2. Biroul centrul al Rezervației va fi renovat și echipat;
  3. Obiective de management actualizate pentru conservarea biodiversității și dezvoltarea durabilă în Ariile naturale protejate ale Deltei Dunării și Prutului de Jos;
  4. Plan de management pentru parcul peisagistic regional „Insulele Izmail”;
  5. Inventarul zonelor valoroase pentru o viitoare extindere a ariilor protejate în Ucraina;
  6. Publicații și site-ul web.

Pentru realizarea proiectului sunt antrenați 8 parteneri, printre care și instituții din Moldova. Iată lista:

  1. Rezervația Biosferei Dunărea a Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (UA);
  2. Rezervația Naturală Prutul de Jos (MD);
  3. Departamentul de Management al Bazinului Dunării (UA);
  4. Ministerul Mediului al Republicii Moldova (MD);
  5. Consiliul Raional Cahul (MD);
  6. Agenția Moldsilva (MD);
  7. Departamentul de Stat pentru Protecția Mediului a Regiunii Odesa (UA);
  8. Centrul pentru Studii Regionale (UA).

Aplicantul proiectului este Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (RO).

Obiectivul principal al proiectului este reducerea pierderilor de biodiversitate și îmbunătățirea nivelului de trai al populației locale prin introducerea unei noi abordări integrate a managementului resurselor naturale în zona transfrontalieră a Deltei Dunării și Regiunii Prutul de Jos și consolidarea implicării comunitare în regiune.

Sâmbătă, 16 august 2014, un grup de 14 bloggeri au vizitat Rezervația Naturală Prutul de Jos, unde va fi inima Rezervației Biosferei din Republica Moldova, amplasat într-o zonă importantă.

Până a ajunge în Rezervației, ne-am întâlnit cu Directorul general al „Moldsilva”, precum și cu președintele Raionului Cahul. Din cele povestite de ei am înțeles că la dânșii nu a ajuns scopul proiectului legat de Rezervația Biosferei, așa că ne-au povestit despre activitățile instituțiilor pe care le conduc. Președintele raionului Cahul chiar a ținut să ne informeze că instituțiile școlare din regiunea pe care o administrează sunt pregătite pentru noul an școlar.

Am constatat, cu părere de rău, că aceste persoane care stau în fruntea instituțiilor importante nu au nimic comun cu turismul, cu această sursă de venit la bugetul Statului. Păcat!

Am mai constatat că ei, în loc să găsească soluții, încearcă să birocratizeze și mai mult orice problemă, cât de mică nu ar fi. Directorul general al Moldsilva a dat de înțeles că instituția sa nu are de gând să se ocupe de dezvoltarea turismului, pentru că principala preocupate a Agenției este plantarea stejarilor. Nu vreau să-l cert într-un fel pe șeful de la Agenție, tatăl unei foste colege de facultate, dar consideră că Dumnealui ar trebui să acorde aceeași importanță plantării stejarilor cât și promovării turismului în pădurile care sunt în administrația sa. Or, în alt mod, cum Moldsilva va acumula bani la buget și se va dezvolta?

Totul se oprește la ceea că oamenii merg prin pădure și lasă murdărie, că nu știu ce. Păi bine oameni buni, oare lipsa de educație este principala piedică în țara aceasta? Ne oprim din toate din cauza că cineva a aruncat un muc de țigară pe jos sau că nu a făcut curat din urma sa? Eu cred că este total greșit, iar instituțiile statului trebuie să se lase de birocratizarea problemelor și să se apuce de soluții, pentru că pierdem prea mult până așteptăm să ardă tot chiștocul de țigară.

Poate că se va supăra cineva, însă cei din Cahul dau din urechi de dimineață până în seară. Au acolo Prutul de Jos, au Văleni-ul, au pe Bunica și Bunelul. Nu am văzut nimic acolo legat de turism. E tundră, măcar urlă că nu te va lua nimeni în seamă. Cum se face că raionul se ocupă doar de școli, de drumuri și de cerșit bani de la bugetul de stat? De ce raionul cela nu face bani și din turism? De ce Consiliul raional nu are înființată o direcție a turismului și de ce nu are o agenție de turism proprie, care să ducă oamenii prin locurile frumoase? De ce raionul cela nu alocă bani pentru indicatoare și panouri publicitare? În genere, cu ce se ocupă ei dacă nu se ocupă de fapt de bogăția naturală pe care o au acolo?

Avram Micinschi a spus că va încerca să pună măcar un om care să se ocupe de turismul în zona lor, iar acesta va face parte din Comisia educație, cultură și nu mai știu cum, care se va îmbogăți și cu „turismului”.

După discuția cu Avram Micinschi și după ce am mâncat fructe moldovenești, extraordinar de bune, am plecat să vizităm Rezervația, la propriu. Am făcut o mică plimbare pe Lacul Beleu și am admirat împrejurimile. Am redescoperit un loc frumos, dar nepromovat și destul de uitat de toți. Șeful Rezervației s-a arătat nemulțumit de faptul că oamenii nu păstrează și nu țin la Rezervația Prutul de Jos, iar toate panourile și indicatoarele puse din contul instituției sunt distruse în doar câteva zile. I-am recomandat să construiască pe marginea traseului câte un perete de vreo 2 metri lungime pe care să pună afișele și va fi mai greu de distrus.

Vizita noastră am încheiat-o printr-o nouă vizită la Pensiunea ”La Gura Cuptorului”, unde gospodina a pregătit un ceai superb. Tot acolo la amiază am mâncat bucate tradiționale, făcute din pește.

Până la urmă parcă nimeni nu a rămas cu gustul amar, însă i-am văzut pe mulți colegi dezamăgiți cum se lasă de izbeliște o bogăției a naturii și nu se valorifică corect…

Proiectul despre care am scris mai sus are ca scop consolidarea regiunilor frumoase de la Sud și certificarea acestora de către UNESCO. După aceasta, va fi protejată fauna și flora din regiune, dar și se va încerca aducerea turiștilor într-o zonă protejată, frumos amenajată, asta dacă Moldsilva și Agenția Turismului vor găsi limbă comună și vor conlucra.

Managerul de proiect, Anatolie Rîșina, spune că i-a luat mult timp să înțeleagă scopul proiectului. Recunosc că pentru noi este la fel, însă am luat-o mai aproape de turism, pentru că aceasta ne interesează pe noi, cei neimplicați direct în protecția animalelor și florei din regiune.

Sper că proiectul va fi dus până la capăt, iar după aceasta cei care vor administra să aibă cap să-l păstreze și să promoveze turismul în zona respectivă, pentru că este în zadar să bagi milioane în consolidare și să nu faci nimic după aceasta, prin care s-ar valorifica totul, în cel mai bun mod.

Despre nepăsarea celor de sus nu mai spun nimic, pentru că oricum nu se rezolvă. Fiecare au doar interesul să achite salariile și pensiile, iar asta cel mai bine din fondurile externe, decât din banii care pot fi făcuți acasă, în Moldova.