Impresii de la un OFFLINE de noapte: Am purtat cu onoare uniforma Polițistului de Frontieră

Cu întârziere de o săptămână, din cauza programului încărcat și câteva „deplasări” neprogramate, mi-a venit rândul să scriu despre aventura de la Costești (restanțier), unde am patrulat pe malul râului Prut alături de mai mulți colegi bloggeri și polițiști de frontieră, în cadrul Fazei II din „programul deschiderii ușilor Poliției de Frontieră pentru bloggeri” (cred că vor fi vreo 10 faze 😀 ).

De la început am rămas plăcut impresionat de faptul că Șeful Departamentului Poliției de Frontieră, Dorin Purice, ne-a prezentat colegilor de la Costești ca fiind printre cei mai importanți parteneri de imagine ai instituției pe care o conduce. După câteva cuvinte sincere, am fost repartizați în echipe, dotați cu tot ce trebuie să aibă un polițist de frontieră, cu excepția armei de foc, apoi duși am fost pe malul Prutului, până dimineață.

Eu am fost repartizat în aceeași echipă cu Dorin Purice și Șeful Sectorului Poliției de Frontieră din Costești. Am avut o plăcere aparte să fac parte din aceeași echipă cu aceste două persoane. Toată noapte am depănat mai multe subiecte în timp ce patrulam și asiguram segmentul frontierei de stat care ne-a fost repartizat.

După mine nu a fost greu, dar mi-am dat seama că în 2009 am pierdut totuși un post de grănicer, care este de fapt o activitate destul de interesantă și te ține în priză tot timpul cât ești în exercitarea funcției (în 2009 am depus actele la Otaci să fiu angajat, dar am ales să fac masteratul până la urmă, pentru că SG greu și-a dat seama că eu am avut intenții serioase să mă angajez. Am fost contactat tocmai prin decembrie, deja când eram la facultate).

Echipa nostră de la început a primit însărcinarea să verifice mijloacele de transport care se deplasau în zona de frontieră Costești. Am avut parte de surprize despre care am spus că nu divulgăm la multă lume. Știm doar noi, colegii bloggeri, polițiștii de frontieră, cei de la moară și cei de la Poștă 😀

Misiunea „opritului de mașini” nu a fost unica și deloc nu am fost scutiți să mergem și noi prin noroi, chiar dacă în echipa noastră erau doi „șefi”. Timpul până dimineață a trecut foarte repede și ne-am pomenit cu soarele în față în momentul când am ieșit din pădure și așteptam unitatea de transport să ne ducă la „pichet”.

Partea mai serioasă

Mai sus este doar o descriere pe scurt despre ce am făcut la Costești, pe malul Prutului. De data aceasta bloggerii au avut parte de un offline mai deosebit, care sperăm să se repete pe partea moldo-ucraineană.

După acea lecție introductivă de la Ungheni și după tragerile de pe poligon, a venit parte cea mai grea dar și cea mai interesantă, cea a mersului pe jos câțiva km și a patrulării pe bune, purtând cu onoare uniforma Polițistului de Frontieră pe care este înserată emblema Departamentului, iar pe spate este scris „Poliția de Frontieră”. Bloggerii nu au fost undeva într-un subsol la un offline cu un șef de Departament care i-a îmbrăcat pe cei prezenți din stimă sau respect, să simtă și ei cum este să stai îmbrăcat într-o uniformă comodă.

De această dată bloggerii au fost puși în „stroi”, primind împreună cu polițiștii de frontieră instrucțiunile zilnice cu privire la patrulare și ce misiune au de îndeplinit. În echipe, toți au plecat să prevină infracțiunile în zona frontierei de stat, fără drept ca cineva să se mai retragă pe parcurs (așa am avut noi o înțelegere mutuală).

Au fost formate cinci echipe care au permis o mai bună securizare a perimetrului. La sigur contrabandiștii nu au fost anunțați că trecem noi pe acolo, dar dacă veneau oricum nu aveau cum să treacă Prutul la câți oameni treceau prin același loc la un interval de câteva minute. Unii credeau că ceva s-a întâmplat de au apărut atât de mulți „polițiști de frontieră” prin localitățile lor. Însă nimic nu s-a întâmplat, deoarece noi nu am făcut nimic altceva decât să umplem un gol de personal și am demonstrat că un regiment mai mare are o eficiență mai bună, iar noaptea contrabandiștilor se putea termina cu o întâmpinare de zori în celula de la SPF.

Spre dimineață toți ne-am prezentat la sector „fresh”, fără semne de oboseală și peste măsură de impresionați. Am văzut pe fața Șefului Dorin Purice o nedumerire de ce nimeni nu este obosit, chiar dacă majoritatea au avut înainte o zi de vineri petrecută la serviciu, nedormiți, fiind la 24 de ore de când au deschis ochii. Probabil a înțeles mai târziu de ce noi și polițiștii de frontieră nu eram rupți de oboseală după o noapte „scurtă” de patrulare, chiar dacă unii colegi au ajuns la finiși cu picioarele roase de încălțăminte. Secretul este în modul în care a fost făcută repartizare și cum au fost fixate sarcinile fiecărei echipe. Respectiv, fiecare echipă a mers pe jos, apoi a patrulat cu unitatea de transport, după care din nou pe jos. În acest fel, după cei câțiva km de mers pe jos (unii au mers și câte 10 km, prin noroi până la brâu – aici trebuie să amintesc obligatoriu de fetele curajoase și neînfricate de întunericul pădurii și adâncimea gropilor pline cu apă – Daniela Mânzatu, Diana Cebotari, Mihaela Roșcov, Andriana Cheptine. Cel mai bine a fost celor care au patrulat pe apă – Andrian Platon, Grigore Vieru, Tatiana Savva), venea și timpul când se urcau în mașină și își odihneau picioarele vreo două ore, după care din nou pe jos. În așa fel, toți cei care patrulau aveau timp și de odihnă, iar dimineață parcă mai erau gata de o tură.

Oricum, în timpul nopții fiecare echipă a avut observații cu privire la activitatea Poliției de Frontieră. Au fost observații pozitive și negative, care l-au pus pe gânduri pe Dorin Purice, șeful Departamentului. Același Dorin Purice a stat pe gânduri după un caz de la miez de noapte. Până dimineață l-a frământat o problemă ce ține de echipele de patrulare. Despre aceasta a spus și pe drum spre casă, că încă se mai gândește la cele întâmplate și la soluții.

După Ungheni și după Costești am constatat că Poliția de Frontieră a cunoscut în ultimii ani, în special sub conducerea lui Dorin Purice, câteva schimbări importante. În primul rând, dotarea PF este una de invidiat, însă numărul mic de colaboratori este alarmant de mic, numai că pe nimeni de mai sus nu interesează acest lucru și sunt indiferenți de faptul că toți vecinii din jur ne întrec de două sau chiar de cinci ori la numărul de polițiști de frontieră dislocați pe un km de frontieră. În schimb, acești indiferenți nu se lasă mult pe gânduri să spună ceva împotriva Departamentului când cei din România depistează pe partea lor zeci de contrabandiști care au trecut frontiera de stat fără să fie prinși de cei din Moldova. Respectiv, este nevoie ca în timp scurt efectivul celor care patrulează să fie mărit de două sau trei ori.

Un alt minus, despre care am ținut că voi scrie, este că unii polițiști de frontieră nu cunosc cadrul legal în baza căruia activează, precum și împuternicirile cu care sunt înzestrați. Această problemă a sesizat-o și Dorin Purice și a zis că rezolvarea ei va fi, iar aplicarea nu va fi regională, dar la toate sectoarele din țară. Motivarea s-a găsit că în prezent se pune accentul instruirii patrulelor mobile, lăsându-se astfel un gol în partea celorlalți colaboratori.

Așteptăm deja să ne ducem și la frontiera cu Ucraina, să vedem și acolo cum lucrează Polițiștii de frontieră și cu ce se laudă. Aceștia de la Costești s-au lăudat cu lacul de acumulare, cu un „port” pe lacul de acumulare și cu multă dăruință în ceea ce fac. Am văzut acolo oameni competenți, dar care au nevoie de ajutor, susținere și de mai mulți colegi.

Mulțumim Danielei Mânzatu pentru organizare și Dlui Dorin Purice că ne suportă deja a doua oară. Mulțumim și șefului pe zona de nord și cerem scuze din numele acestuia de la toți polițiștii de frontieră de la Costești că au fost nevoiți să recapituleze cine este Premierul, Președintele țării, Președintele Parlamentului 🙂 Sper că am rămas prieteni și vom fi primiți cu altă ocazie, la fel de bine, la un pahar de vin și puțin coniac! Bravo flăcăi, de la frontieră. A fost o plăcere să ne aflăm printre voi!

PS. Dimineață am primit și Certificate de recunoștință pentru participarea activă la supravegherea frontierei de stat și contribuției directă la asigurarea securității statului. Sperăm că minusurile puține constatate de noi vor fi înlăturate în timp scurt.