De ce și pentru ce se luptă unii agricultori cu Academia de Științe?

Într-o apariție recentă în media a unui articol de analiză asupra reformei învățământului agrar (sursa: https://europasscenter.wordpress.com/2017/04/17/cum-economia-nu-va-castiga-nimic-din-reforma-invatamantului-agrar/), autorii au făcut o constatare care merită atenția cititorului: „Majoritatea acestor organizații sunt falimentare sau aproape de a da ortul popii, nefiind implicate în careva inovații sau descoperiri științifice importante. Sunt elocvente în acest sens datele oficiale ce arată că pe terenurile agricole lucrate de instituțiile științifice recoltele sunt mai proaste decât media pe țară. În perioada 2007-2011, recolta de grâu a fost cu 20% mai mică, de legume – de 2,2 ori, iar cea de cartofi – de 2,3 ori sub medie.”

Această constatare ar trebui să îngrijoreze nu doar autoritățile, dar și fiecare cetățean, având în vedere că ramura agricolă se consideră una de bază a economiei țării noastre, iar cercetările în acest domeniu trebuie să sporească randamentul acestei ramuri și să îl completeze cu inovații.

Situația reală este, însă, diametral opusă și, în acest context, cred că fiecare dintre noi își pune întrebarea cu ce se ocupă oamenii de știință din acest domeniu, dacă nu au reușit să producă rezultate pe măsură să influențeze economia reală.
Răspunsul la această întrebare l-am oferit parțial în una din publicațiile mele (http://gandrabur.net/ingrijorarea-presedintiei-fata-de-academia-de-stiinte/) în care am menționat că în 2016, ministrul agriculturii a încercat să efectueze un control în cadrul Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, pentru a verifica situația la fața locului. S-a depistat că 70% din angajați lipseau de la muncă.

Revin la acest subiect, în lumina discuțiilor publice asupra reformei sectorului științei agrare și vă răspund pe deplin la această întrebare – oamenii de știință din agricultură se ocupă cu promovarea intereselor proprii, reglări de conturi și soluționarea problemelor personale.

Organizarea conferințelor de presă la subiecte departe de realizări științifice și inovații

Un prim exemplu care redă adevăr afirmației este organizarea conferințelor de presă, în care apare ca organizator Institutul Știintifico–Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (http://www.infotag.md/press-conferences-ro/773434/). În realitate această platformă a fost utilizată pentru a aduce acuzații împotriva Academiei de Științe a Moldovei și președintelui Duca de către vicedirectorul Institutului, Ilie Donică. Nu este clar și rămâne de aflat dacă Institutul a finanțat din bani publici aceste manifestări, care sunt departe de o tematică științifică.

Aceiași persoană, Ilie Donică, în postură oficială de director al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare a mai organizat un șir de conferințe similare. (http://www.infotag.md/reportaje/773305/), (http://www.infotag.md/reportaje/773709/).

Blocarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în modificarea statutului Institutului Știintifico–Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare

O intenție mai nouă a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, fondator al tuturor institutelor de cercetare în domeniul agricol, este de a modifica statutul Institutului Știintifico–Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, prin care se schimbă modalitatea de alegere a personalului de conducere din numire în alegere prin concurs organizat de minister.

Blocarea și, ulterior, anularea acestei inițiative este în examinare acum în Judecătoria Centru, iar autorul acesteia este aceiași persoană – Ilie Donică, vicedirectorul sau directorul Institutului (https://jc.instante.justice.md/ro/agenda-sedintelor?solr_document=&DenumireDosar=donica%20ilie&Tematica=&solr_document_1=All – Dosar nr. 20-3-15567-26072016).

Blocarea Academiei de Științe a Moldovei în alegerea membrilor noi

La 22 martie 2017 Ilie Donică a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Academiei de Științe a Moldovei privind declararea nulă a concursului pentru alegerea noilor membrilor corespondenți ai membrilor titulari (http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=7900&new_language=0).

Deși concursul nu a vizat alegerea noilor membri din domeniul agriculturii (http://asm.md/index.php?go=noutati_detalii&n=7854&new_language=0), totuși Donică a considerat că acest concurs îi lezează drepturile și a solicitat suspendarea acestuia. Prin încheierea judecătoriei Chișinău din 11 aprilie 2017, la demersul înaintat de Academia de Științe, cererea lui Ilie Donică a fost scoasă de pe rol. (https://jc.instante.justice.md/ro/agenda-sedintelor?solr_document=&DenumireDosar=donica%20ilie&Tematica=&solr_document_1=All – Dosar nr. 20-3-8525-27032017)

Utilizarea justiției drept instrument pentru reglarea conturilor, intimidarea și persecutarea persoanelor incomode

Un alt exemplu mult mai concludent este faptul că tot Ilie Donică, vicedirectorul sau directorul Institutului Știintifico–Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, a contestat decizia de refuz al Procuraturii de a porni dosar penal împotriva președintelui Academiei de Științe (https://crimemoldova.com/news/investiga-ii/judec-toria-buiucani-gheorghe-i-maria-duca-vor-fi-cerceta-i-penal/). Contestarea deciziei fiind realizată de către o persoană, care conform legislației, nu face parte din proces (Ilie Donică nefiind reprezentant al părții acuzării sau apărării).

Element cheie care persistă în toate aceste exemple și care este utilizat de către Ilie Donică este sistemul judiciar. Vorbim despre activism civic sau utilizarea unei lacune în legislație, care permite utilizarea justiției, pentru a bloca activitatea instituțiilor publice, dar și permite intimidarea persoanelor incomode. Și cum rămâne cu realizările științifice și inovațiile capabile să influențeze recolta de grâu cu 20% mai mică, de legume – de 2,2 ori, iar cea de cartofi – de 2,3 ori sub media pe țară?