Comunități românești și identitate europeană. Prima temă de la Școala de Vară din Sulina

Astăzi a avut loc deschiderea oficială a Școlii de vară de la Sulina, programul ARC (detalii aici). Invitații la prima zi de dezbateri au fost secretarii de stat Eugen Tomac și Vasile Timiș, precum și doamnele Nicoleta Eucarie – președinta Agenției Naționale pentru Cetățenie România și Doina Melinte – președinta Autorității Naționale pentru Sport și Tineret.

Atât doamnele cât și domnul secretar de stat, Vasile Timiș, au venit pentru prima dată la Sulina. Nici nu au crezut că aici este atât de frumos (voi scrie când revina casă cât de frumos este acest oraș).

Conferința de astăzi a fost una deschisă, cu întrebări și dezbateri pe teme actuale. Redobândirea cetățeniei, care istorie se va studia în Moldova și studiile în România au fost temele care au aprins sala cu întrebări și aplauze.

Secretarul de stat, Eugen Tomac, a afirmat că ”Viitorul nu este alimentat de visele din trecut. Nimeni nu va veni să repare sau să pună în logică normală ceea ce au distrus alții”. România acționează prin mai multe instrumente pentru reapropierea românilor din Basarabia cu cei din partea dreaptă a Prutului. ”Trecutul are importanță însă viitorul e mai important pentru a schimba ceva”, a mai adăugat acesta.

Eugen Tomac, referitor la întrebarea ”Care este reacția României referitor la decizia autorităților din Moldova ca în școli să fie citită Istoria și nu Istoria românilor, a afirmat: ”Nu este importantă denumirea, important este conținutul acelor cărți. Să nu conțină informații greșite, ca exemplu este anul 1940, când rușii în numele binelui au deportat mii de basarabeni, iar cărțile de Istorie scriu că Stalin a eliberat Basarabia”. Reacțiile lui Tomac au fost din calitate de istoric, nu ca reprezentat al autorității române. ”Aceasta este o temă sensibilă, despre care ar fi mai bine să discute cei care se ocupă special de aceste politici sociale. Sunt țări unde nu se citește Istoria românilor, chiar dacă localitățile sunt formate în proporții de peste 90% din etnici români, însă sperăm că în viitor toți românii de peste hotare vor cunoaște adevărata istorie. Eu nu aș vrea să mă expun oficial asupra acestei întrebări, în calitate de istoric pot spune că istoria este una și nimeni nu o poate schimba”, a mai adăugat secretarul de stat, Eugen Tomac.

Acestea au fost referitor la identitatea românească, au mai fost dezbateri și întrebări de la participanți, însă trebuie să veniți la Sulina pentru a afla mai multe.

Referitor la identificarea europeană, președinta Agenției Naționale pentru Cetățenie a declarat că cetățenii români devin europeni de la naștere, aceasta în rezultatul aderării la UE. Românii născuți până la aderare se identifică ca europeni din momentul când România a devenit membru al familiei europene, dar și din momentul redobândirii sau dobândirei cetățeniei române. Redobândirea cetățeniei trebuie să fie o dorință din inimă, de revenire la identitatea româneasă și europeană, având toate actele în regulă. Cel care redobândește doar din dorința de a munci în UE ar trebui să se simtă că roșește pe față. E un lucru chiar stânjenitor, însă aceasta nu este un motiv să refuzăm acordarea cetățeniei, a mai adăugat D-na Nicoleta Eucarie.

Un participant la dezbaterea de astăzi a întrebat: ”Cum e posibil că rușii din Moldova redobândesc cetățenia română chiar dacă nu cunosc limba română și chiar nu au careva sentimente de această țară?”

D-na Eucarie a afirmat că Parlamentul este cel care hotărăște în ce condiții se acordă cetățenia. ”Legislația a fost modificată în așa fel încât cei care depun actele pentru redobândirea cetățeniei să nu mai susțină un examen verbal sau în scris prin care ar demonstra cunoașterea limbii de stat. Însă, în curând posibil vom opera careva schimbări în legea cu privire la cetățenie și cred că vom crea un instrument prin care vom filtra aceste situații, adica necunoașterea limbii române”.

Care este viziunea statului român asupra rolului tinerilor care învață în România? Ne dați atâtea instrumente și vrem să știm care ar putea fi suportul nostru statului român.

Eugen Tomac: ”În primul rând nu este o noutate prezența studenților români din Moldova la studii în România. Aceasta este de la destrămarea URSS. În fiecare an oferim tot mai multe locuri la studii pentru cei de peste Prut. De ce se întâmplă acest lucru? În primul rând este să recumperăm această distanță creat între societatea românească și basarabeană. Timp de peste 60 ani nu se știa ce se întâmplă dincolo de Prut, și invers. Aceasta nu poate fi recuperată doar prin poezii și lozinci. Contactul direct, adica venirea la studii, face ca această distanță să dispară. Există foarte mulți oameni politici tineri în Moldova care au studiat în România și demonstrează că aici au dobândit cunoștințe bune în domeniul administrării chiar și a întregii țări. Este vorba despre Filat, Chirtoacă, alții. Sperăm că tot ce au cunoscut în România îi ajută acum foarte mult. Prezența voastră astăzi aici, și a celor peste 10000 în universități spune multe”

Vasile Timiș: „Trebuie să avem obordări din mai multe unghiuri. Această experiență este o simplă călătorie, în care ai enorm de învățat și care te va ajuta în viață. Pentru noi este o responsabilitate să acordăm cunoștințe universitare celor care sunt de etnie română. În final spun că este o șansă și pentru statul român cât și pentru voi, sper să vor fi tot mai multe burse”.

Doina Melinte: ”Înainte erau câteva locuri la studii, până la 5-7 locuri la fiecare universitate. Acum statul acordă mult mai multe locuri. Statul român sa preocupat foarte mult să-i aducă pe români acasă”.

Nicoleta Eucarie: ”Dorința de a redobândi cetățenia română este a voastră, un drept absolut câștigat. Sper însă că mai departe acest certificat de cetățenie să nu fie doar un document care să deschidă calea spre alte țări, la muncă sau vacanțe. Veniți să locuiți și să munciți pe teritoriul României, iar împreună ne vom bucura de dezvoltarea țării, aceasta doar dacă împreună vom contribui la aceasta”.

Statul român sa gândit la o posibilitate ca cei din Serbia, Ungaria, Ucraina să învețe istoria românilor?

Eugen Tomac: ”Întradevăr există o problemă în ceea ce privește curicula educațională. Obiectivul nostru este reântroducerea în planul de învățământ al studierii istoriei și limbii române. Suntem în discuții cu Ucraina, privitor la această temă. Discriminarea este o problemă de care sperăm să scăpăm foarte curând. La Sulina vin în mod constant grupuri de români din Moldova și alte țări. Sunt și alte tabere unde vin tineri români. Aici ei au posibilitatea de a cunoaște cât de puțin țara mamă. Este un obiectiv să oferim posibilitatea ca cei care nu au vizitat România să vină și să o vadă așa cum este, astel recuperând din ceea că încă nu putem să asigurăm studierea limbii și limbii române la ei acasă”.

Aceasta a fost, pe scurt, prima zi la Școala de Vară de la Sulina, sub înaltul patronaj al președintelui României, Trăian Băsescu.

www.gandrabur.net