Hotărârea Curții Constituționale – între legalitate și politică

curtea-constitutionalaIeri Curtea Constituțională a emis HOTĂRÂRE PENTRU CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII DECRETELOR PRIVIND MENŢINEREA ÎN FUNCŢIE A PRIM-MINISTRULUI-DEMIS PRIN MOŢIUNE DE CENZURĂ PENTRU ACTE DE CORUPŢIE, expunând poziția constituțională pe 24 pagini.

Dimineață am citit concluziile Curții expuse pe site-ul oficial, iar câteva clipe în urmă am citit Hotărârea Curții, din care:

  1. Curtea a examinat sesizarea PL dacă președintele trebuie să numească un premier interimar;
  2. Dacă președintele putea desemna un nou candidat, care face parte din Guvernul demis și exercită funcțiile până la numirea următorului cabinet.

Rezultat: Vlad Filat poate fi înaintat din nou de către președinte doar în condițiile în care acesta pleacă de la Guvern, să nu facă parte din echipă.

Atât presa cât și analiștii au interpretat greșit Hotărârea Curții Constituționale din 22 aprilie 2013, emisă în numele Republicii Moldova, în corespundere cu LEGE Nr. 317 din  13.12.1994 cu privire la Curtea Constituţională, Publicată la 07.02.1995 în Monitorul Oficial Nr. 8, art Nr : 86.

O analiză mai amplă a Hotărârii arată că aceasta este de fapt una legală, bazată pe circumstanțele de fapt și de drept precum și pe normele Constituționale emise tot de Legislativ, Parlamentele anterioare dar și în baza modificările pe parcursul guvernării AIE 1 și AIE 2.

La fel, am înclinat și eu să spun că Hotărârea este una politică, însă în urma examinării am constatat că Curtea a ținut cont de motivele înaintate de deputați la demisia Guvernului Filat, în urma căruia a fost emis Decretul Președintelui RM din 8 martie 2013.

Curtea a constatat legalitatea Decretului din 8 martie 2013, însă, în privința Decretului din 10 aprilie 2013 a luat hotărârea că nu este legal, din următoarele considerente concludente:

  1. Președintele trebuia să înainteze candidatura unei persoane care nu face parte din Cabinetul de miniștri demis pentru suspiciuni de acte de corupție și trafic de influență.

Curtea nu a emis o hotărâre prin care a interzis liderul PLDM să mai fire propus în calitate de premier, deoarece acesta are garanția de a alege și de a fi ales, stipulată în Constituția Republicii Moldova la art. 38 (3).

În corespundere cu LEGE Nr. 317 din  13.12.1994 cu privire la Curtea Constituţională, Publicată la 07.02.1995 în Monitorul Oficial Nr. 8, art Nr : 86, Curtea a examinat și emis o hotărâre legală, aparent politică, dar bazată pe argumentele înaintate de persoanele care au sesizat Curtea, printre care și deputați PL care au format un grup aparte în Parlament, considerând că sunt în continuare deputați PL.

Cum am mai scris, Curtea nu a luat o Hotărâre asupra unui nume, dar prin aceasta a indicat, în sensul articolelor 1 alin. (3), 101 alin. (2) şi 103 alin. (2) din Constituţie:

  • Prim-ministrul unui Guvern demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile;
  • În cazul demiterii Guvernului prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie, Preşedintele Republicii Moldova are obligaţia constituţională de a desemna un Prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului integritatea cărora nu a fost afectată;
  • Preşedintele Republicii Moldova nu este obligat să consulte fracţiunile parlamentare la desemnarea Prim-ministrului interimar.

În situația creată, luând în considerare și principiul Statului de drept, acum Vlad Filat trebuie să se retragă definitiv din calitatea de premier demis, iar atribuțiile acestuia să fie luate de un alt fost coleg din Guvern, în cazul dat Iurie Leancă, pentru că funcția de premier este a PLDM-lui, iar ceilalți vice-premieri sunt de la alte partide.

După retragerea lui Filat președintele țării poate emite un nou decret, după care Parlamentul poate trece la examinarea documentului de numire a Cabinetului de miniștri, în ordinea stabilită de Legislația în vigoare.

Astfel, avem puse pe tavă faptele și hotărârea Curții, din care înțelegem:

  1. Curtea a acționat legal și a emis o hotărâre în baza circumstanțelor de drept;
  2. Vlad Filat poate fi înaintat în calitate de premier doar dacă nu va activa în actualul cabinet demisionat;
  3. Președintele țării trebuie să numească un premier-interimar.

Amintesc că anterior am scris despre imposibilitatea semnării tratatelor internaționale și altor documente în ordinea de externe, inclusiv de creditare, după care am fost contrazis indirect de către Ministrul Justiției, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă. Ulterior, Moldova nu a putut beneficia de câteva milioane, din cauza că Guvernul, prin Constituție, a fost limitat să semneze documente pe plan extern, indiferent de poziție.