Funcția mai importantă decât sănătatea copiilor. Unde-i bormașina?

Situație greu de închipuit într-o țară care se pretinde a avea aspirații europene. La un spital de copii a fost filmată bormașina cu care au fost vindecați sute de copii, sau chiar mii!

Cu toții cunoașteți deja cazul de la Ignatenco, cu bormașina și cleștele. Până la apariția în presă nu a părut pentru nimeni straniu că oasele se mai găuresc la spital cu bormașina, iar schițele se taie cu cleștele ruginit. Da, nu a părut straniu nici pentru părinții a căror copii au fost vindecați, iar acum zburdă pe piciorușele lor prin ogradă și grădină, sănătoși, după ce au fost operați cu aparatul care, cum spune ministrul sănătății, nu are ce căutat într-un spital.

În loc să găsească soluții, cu părere de rău, Ministrul sănătății caută dacă la evidența contabilă a spitalului se află bormașina și cleștele. Deloc ciudat, dar aparatele nu se află la evidența spitalului, iar de aici marele ministru a constatat că filmul este trucat, iar cei care au filmat să fie sancționați!

Mda, tristă situație și regretabil este că pentru a proteja fundul unui șef se întocmește un proces-verbal în care se spune că ”Spitalul nici nu are bormașină și clește. Aceasta înseamnă că nimeni nu este vinovat”.

Poate că ar trebui de strâns declarații de la pacienții care au fost operați cu acele ustensile. Mă gândesc că aceștia, care au fost operați cu anestezie locală, pot recunoaște ”sverloul”, dar oricum nu vor avea nimic împotrivă, pentru că bucuria lui este să aibă piciorul la loc, sau alt oricare membru inferior sau superior.

Ieri am văzut reportaje în care medicii recunoșteau că intenționat au filmat, pentru că în spital e dezastru, iar ei nu au cu ce lucra.

Înainte ca Usatîi să ceară eliberarea și sancționarea medicilor cu camera de filmat, acesta ar trebui să ceară de la șeful spitalului dacă unitatea sa deține un aparat profesionist, pentru lucrările care se fac cu bormașina de la Makita. În cazul când acela spune că nu, atunci să-i ceară socoteală cu ce au fost operați copii până acum, pentru că în rapoarte este scris ce traume au avut și ce operații s-au făcut. De aici ar apărea întrebarea către șef: ”Cu ce scumpule au lucrat medicii dacă spui că bormașina nu-i a spitalului, iar aparat profesionist nu aveți?”.

Ministrul de la aceasta trebuie să înceapă, apoi să apere fundul unui șef, inclusiv pe cel de la Ignatenco, în caz că-l apără.

Spre scârba ministrului, dar asemenea aparate sunt în toate spitalele unde este o secție traumatologică și se pun oase la loc.

Să fie pacienții sănătoși, că miniștri și șefi vor mai fi!

Găsiți un articol la temă, foarte bun, și pe blogul lui In Tcaci