Documentul despre AIC, care va închide gura comentatorilor și politicienilor

Guvernul a aprobat publicarea Contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, către o firmă cu capital rusesc.

Probabil scopul publicării este informarea cetățenilor despre situația de fapt creată în jurul Aeroportului Internațional Chișinău, a cărei concesionare a fost suspendată de Curtea Constituțională, fără a indica temeiurile de fapt, indicând doar suspiciuni.

Dacă până acum toți se dădeau cu părerea, acum, odată cu publicarea Contractului, se va pune capăt speculațiilor și altor discuții prin fața micilor ecrane, precum și a dezbaterilor infinite din studiourile TV, la care participă în primul rând reprezentanții opoziției, de la Voronin până la Ghimpu.

Cel care a pus punctul pe „i”, pentru a pune capăt tuturor disensiunilor din societate, este premierul Iurie Leancă. Oficialul a insistat ca documentul atât de mult discutat să fie făcut public, să-l vadă oricine dorește. Odată cu publicarea contractului fiecare poate să-l multiplice, să-l citească, iar de poate, să-l și înțeleagă.

Bine a punctat premierul că transparența este cea mai bună modalitate pentru a pune capăt speculațiilor. Chiar apreciez insistența Dlui, pentru că în sfârșit voi face și eu cunoștință cu mult tăinuitul document, despre care, admit, am avut și eu opinii aparte.

Din câte cunosc, compania care a primit AIC în concesiune este obligată, prin prevederi contractuale, să investească în dezvoltarea porții aeriene a Moldovei către exterior, cu aproape 245 de milioane de €.

Potrivit lui Copaci, vice-ministrul de la economie, a spus că o analiză a situației economico-financiare arată că Statul va fi mai mult în câștig decât în pierdere în acest caz de concesionare. Dacă e să ne gândim că până acum Guvernul nu încasa aproape nimic, deoarece tot ce venea se ducea pe un credit, după cum a spus și ministrul transporturilor anul trecut, acum vedem că bugetul public va fi suplinit cu peste 15 miliarde lei, pe parcursul perioadei de concesionare, din taxe și impozite, iar din redevențe va fi peste un miliard de lei.

Deci, aveam situația când concesionarul, pe lângă ceea că nu mai trebuie să se împartă cu Guvernul din profit, dar se împarte din vânzări, acesta se mai obligă să mărească numărul de angajați cu mai mult de 100%, ceea ce din nou înseamnă locuri de muncă bine plătite și noi impozite achitate la cazmaua țării.

Experții, care au analizat situația tehnică de la AIC, au constatat mai mult lucruri rele decât bune. Cu toții știm că la cele bune repede sare cineva să le asume, iar cele rele trebuie astupate cu ceva bun, tot de Guvern.

Probabil în urma examinării minuțioase a situației AIC, Guvernul a luat o decizie prin care ”astupatul” găurilor să fie pus în sarcina altcuiva, ceea ce și s-a făcut de fapt prin contractul de concesionare.

Astfel, raportul arată atât stare nesatisfăcătoare a elementelor de bază, cât și insuficiență a serviciilor în condiţiile unui flux de pasageri în creştere la terminalul „Aeroport” şi la parcarea auto.

Conform rezultatului în urma studiului făcut de experți, la AIC nivelul de deservire a pasagerilor în terminalul „Aeroport” nu corespunde, practic, categoriei internaţionale „C” conform clasificării Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian IATA.

Luând în considerare că, în acele companii unde-i statul e dezastru, această categorie ”C” nu va fi atinsă niciodată, deoarece gestionarea unor mari afaceri de către Guvern nu e nimic altceva decât ”mulgerea” a ceea ce nu se mai poate de muls, pe când privații își dau interesul să treacă tot mai sus.

La fel, potrivit experților, există necorespunderi semnificative cu cerinţele şi practica recomandată a Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (ICAO) la deservirea aeronavelor din categoria „D” – avioane cu o amplitudine mare a aripilor. Observăm că și aici AIC este în urmă cu totul, fiind gestionat atâția ani de oameni din Guvern.

Tot experții au găsit abateri de la cerințele ICAO privind asigurarea căilor de rutare ale aerodromului cu mijloace vizuale în cazul efectuării zborurilor. Adica, în cazurile când situația meteo este mai precară, vizibilitatea este redusă până la atâta încât căpitanul de bord decide să aterizeze în altă parte, numai nu la Chișinău, punând astfel călătorii în situația să aștepte până când vor ajunge acasă, iar pe cei din gară îi pune în situația când să mai înjure prin colțuri.

Raportul experților este mai lung, dar din acesta mai găsim că sunt epuizate mai multe instalații tehnice, ceea ce duce la imposibilitatea prevederii chiar a unor tragedii, iar din acest motiv chiar se necesită o investiție dintr-o parte, făcută de cineva, pentru că statul nu a mai făcut nimic, probabil din perioada sovietică.

Situația mediului înconjurător la fel este luată cu asalt de către proasta stare de la AIC, potrivit experților.

Deci, probabil aceste elemente au stat la luarea hotărârii de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, poarta aeriană a Moldovei spre Este și Vest, spre Nord și Sud.

Cum am scris mai sus, atât publicarea Contractului cât și raportul experților va închide gura multora din cei care fac acum trimiteri la fel de fel de prevederi contractuale, chiar dacă ei nu l-au văzut în ochi, niciodată în viață.