Cine sunt creditorii și de ce Aroma SA este distrusă?

Ieri am fost informat despre intentarea procedurii de insolvabilitate a SA Aroma.

La data de 06/11/2009 a fost depusă cererea introductivă de intentare a procedurii de insolvabilitate. La data de 17 noiembrie 2009 Curtea de Apel Economică a admis cererea introductivă, prin care a și numit în funcție de administrator provizoriu ÎI ”Veaceslav Apostol”. Cum era de așteptat, judecătorul care a admis cererea introductivă a fost A. Colenco, cel care a emis Încheieri și Hotărâri de intentare a procedurilor insolvabilitate față de mai multe întreprinderi de stat.

Cererea de intentate a procedurii a fost depusă de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, pe atunci ministru era Cosarciuc. A durat mult timp de atunci până acum, au fost emise mai multe încheieri, hotărâri, procese, iar în final a fost intentată procedura de insolvabilitate.

Probabil tărăgănarea a fost din cauza legii noi a insolvabilității, care a intrat în vigoare la mijlocul lunii martie, prin care acționarii sunt înlăturați cu totul de la soluționarea problemei de la SA Aroma. Astfel, acționarul, dacă deține creanțe, nu va putea face parte din Comitetul Creditorilor, unde se decid cele mai importante puncte din activitatea întreprinderii, dar și de care depinde în măsură mare dacă întreprinderea va fi lichidată sau va activa în continuare.

Potrivit informațiilor, printre creditorii SA Aroma se află Victoriabank și Banca de Economii, cu creanțe de milioane. Acești doi creditori acumulează în jur de 100 milioane, din cele peste 200 milioane, potrivit informațiilor de la moment. Nu prea au putere să decidă ceva, dar jocurile din culise sunt interesante, iar 50+1% se acumulează repejor de partea celor care cointeresează anumite părți.

La fel, se presupune că în toate combinația este implicat și Platon, care acum de fapt ar fi proprietarul de drept al Victoriabank SA (au făcut schimb). Nu am confirmarea implicării lui Platon, însă organele ar putea depista în jurul Aroma multe încălcări care au dus la faliment.

Nu este exclus faptul că în toată cașa este implicat chiar și MAIA. Pe lângă falimentul SA Aroma, în prezent MAIA acționează mai mulți producători de vinuri și dorește să-i lase fără mărcile acestora, din dorința de a pune monopol pe cuvântul ”Aist”, pentru a întări poziția mărcii ”Belîi Aist”.

Dacă Aroma SA a falimentat, atunci pentru cine MAIA se luptă să obțină monopol asupra cuvântului ”Aist”, cu întărirea mărcii ”Belîi Aist”? Menționez că Ministerul Agriculturii nu este producător, iar utilizarea mărcii ”Belîi Aist” va fi transmisă unor întreprinderi private, care doresc să producă și să exporte doar ei produse alcoolice cu renumita marcă.

Probabil ”motivarea” economică a funcționarilor publici a dus la falimentarea făbricilor de alcool, cu capital de stat, fără ca aceștia să se gândească la angajați, venituri la bugetul de stat și impozite.

Centru Național Anticorupție ar trebui să intenteze o lucrare penală pe marginea falimentării tuturor producătorilor de alcool, cu capital de stat, iar pe de altă parte să cerceteze presiunea MAIA asupra producătorilor de vinuri care dețin mărci în care se conține cuvântul ”Aist”. Punctul de începere ar trebui să fie Ministerul Agriculturii, cred eu.

În fapt, falimentarea Aroma SA are ascunse anumite interese, iar din tot jocul vor ieși cu bine cei care se plimbă acum în mașini scumpe, scuipând pe fabrica statului și autorități, pentru că dețin acoperire politică.

Sentința în cazul Aroma SA: Va fi lichidată!