Acțiunile comuniștilor sunt demne de condamnare publică. Nu e bine ce fac ei

În ultima săptămână observăm o activizare a comuniștilor, legat de embargo-ul impus de Rusia vinurile și altor produse alcoolice din Moldova. Acțiunile lor sunt demne de condamnare publică. Nu e bine ce fac, pentru că are de suferit țăranul din Moldova, care muncește de dimineață până în seară, iar când ajunge la realizarea producției află că nu are unde, pentru că cineva a cerut sancțiuni.

Zilele acestea am citit, chiar indignat, precum că unul din comuniștii moldoveni a mers la Moscova și a cerut aplicarea sancțiunilor economice asupra țării în care trăiește și de la care primește salariu ani la rândul, fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Pe lângă toate, după presupusa vizită la Kremlin, acesta este susținut și de către liderul partidului, Vladimir Voronin.

Nu știu cum se face, dar pare că bătrânii comuniști, aflați în fruntea partidului, au uitat cum căutau soluții de aplanare a conflictului cu Rusia în urma embargoului din 2006. Nu a trecut mult de atunci, fapt pentru care mulți țin minte cum Voronin lăuda vinurile și divin-urile din Moldova, iar acum tot el blamează tot ce este produs între Prut și Nistru.

Tot Voronin ar fi spus zilele aceasta că producătorii de vinuri nu au întreprins măsuri pentru îmbunătățirea calității produselor în urma ultimului embargo impus de Moscova, iar interzicerea vinului moldovenesc este o decizie firească a Rusiei.

Cum se face că în 2006 vinurile erau bune, iar acum nu, dacă producătorii nu au făcut nimic pentru a schimba calitatea?

Este o întrebare la care trebuie să se gândească Voronin, Mark și alții înainte de a ieși fața microfoanelor. Tot înainte de a ieși la microfoane trebuie să-și amintească că atunci Moldova a pierdut sute de milioane de lei din cauza interzicerii exportului produselor alcoolice în fost capitală a Imperiului Sovietic și nu doar.

Dar, cel mai important, comuniștii nu trebuie să se bucure despre o careva permisiune pentru băuturile din Transnistria, pentru că, după cum a spus un producător de acolo, declarația că ei au voie pe piața rusă nu este nimic altceva decât un fîs politic urât mirositor, deoarece certificatele de origine se ridică de la Camera de Licențiere din Chișinău, iar certificatele privind calitatea se ridică de la laboratorul acreditat tot de pe teritoriul Moldovei, fapt pentru care Kvint-ul din Tiraspol trece granița cu ștampila pe care este pusa simbolica Republicii Moldova, nu a republicii separatiste, nerecunoscută.

Ieșirile condamnabile a comuniștilor, în urma cărora evident vor să acumuleze puncte electorale, trebuie condamnate de societatea civilă, de producătorii de vinuri și chiar de electoratul comunist. Or, este inadmisibil să ceri sancționarea propriului popor, sancționarea propriului electoral, țăranii pe care i-ai condus opt ani de zile și, în același rând, să ceri sancționarea agenților economici care sunt ca vacile mulgătoare a Bugetului de Stat este ceva ieșit din comun. La fel, să te bucuri că Transnistria poate exporta nu este nimic altceva decât să recunoști, politic, acea republică separatistă ridicată prin sângele moldovenilor care au murit pe frontul de la Nistru.

Înainte comuniștii aveau Mironi, Gurini, alți specialiști puși la reglementarea domeniul vinicol, acum nu au nimic altceva decât ”Третий микрофон”, de unde îndoapă poporul cu minciuni, însă la prostii încă-i duce capul.

Ce a mai rămas comuniștilor, să ceară lui Putin alungarea moldovenilor care muncesc în Rusia?